Trump împarte sferele globale de influență cu Rusia și China, după alegeri. Care este ultimatumul lui Putin
Moscova a confirmat că se lucrează la organizarea unor discuții trilaterale între Putin, Trump și Xi spre sfârșitul lunii noiembrie. Cei trei lideri vor trasa o nouă ordine mondială. Unde va „cădea” România în noile sfere de influență.
Kremlin a anunțat marți că se fac demersuri între Moscova, Washington și Beijing pentru organizarea unei reuniuni trilaterale a președinților Rusiei, Chinei și SUA, spre sfârșitul acestei luni.
Oficiali poartă discuții privind organizarea unei reuniuni trilaterale în marja summitului APEC, în orașul chinez Shenzhen.
Trilaterala care atrage atenția întregii lumi ar avea loc după alegerile din SUA, în urma cărora democrații ar putea avea majoritate, iar Trump se pregătește să guverneze prin ordine executive.
Trump împarte sferele globale de influență cu Rusia și China, după alegeri. Unde „cade” România
„Se lucrează la organizarea unei astfel de reuniuni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Surse familiare cu discuțiile privind trilaterala Washington-Beijing- Moscova, precizează că oficialii au purtat discuții serioase privind organizarea reuniunii în marja viitorului summit al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), ce va avea loc în orașul chinez Shenzhen, în perioada 18-19 noiembrie.
Hillary Clinton, într-un podcast cu jurnalista Kara Swisher, l-a acuzat pe Trump că e marioneta lui Putin și a „prevăzut” cum își vor împărți cei trei lideri sferele de influență.
❗️Hillary Clinton on a podcast with Kara Swisher, a well-known American journalist: “Trump is a voluntary/willing puppet of Putin who helps Putin. Putin will not stop at Ukraine. As I understand it, Trump has an idea to divide the world. He gets the Western Hemisphere, Putin gets Russia and Europe, and China gets the rest of the world.”
— 🪖MilitaryNewsUA🇺🇦 (@front_ukrainian) October 22, 2026
„Trump este o marionetă de bunăvoie a lui Putin, care îl ajută pe acesta. Putin nu se va opri la Ucraina. Din câte înțeleg, Trump are ideea de a împărți lumea: el primește emisfera vestică, Putin primește Rusia și Europa, iar China primește restul lumii.”
Putin merge la întâlnire cu ultimatumul său din decembrie 2021 pe agenda de lucru.
Ultimatumul lui Putin
În decembrie 2021, în perioada premergătoare invadării Ucrainei, Putin a prezentat o listă de cerințe, percepută pe scară largă drept un ultimatum adresat Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și Statelor Unite.
La 15 decembrie 2021, Rusia a prezentat o listă de cerințe sub forma a două proiecte de tratat: unul cu NATO și altul cu Statele Unite.
Acestea includeau propunerea ca Ucrainei și altor foste state sovietice să li se interzică definitiv aderarea la NATO, precum și retragerea trupelor și armamentului NATO din statele membre din Europa Centrală și de Est.
Cerințele – formulate într-o perioadă de tensiuni accentuate, când 100.000 de militari ruși erau masați la granițele Ucrainei – au fost percepute drept un ultimatum și o încercare a Rusiei de a exercita presiuni asupra țărilor occidentale.
La 26 ianuarie 2022, NATO și Statele Unite au transmis Rusiei răspunsul lor oficial. Alianța a respins solicitarea Rusiei de a interzice definitiv aderarea Ucrainei la NATO, argumentând că o astfel de măsură ar încălca dreptul statelor de a-și alege propriile aranjamente de securitate – un drept pe care Rusia însăși îl recunoscuse anterior prin diverse tratate.
De asemenea, a fost respinsă cererea Rusiei privind retragerea forțelor NATO din statele membre est-europene, care ar fi afectat și interesele de securitate ale României.
NATO a îndemnat Rusia să înceteze consolidarea prezenței militare în jurul Ucrainei și să-și retragă forțele de ocupație din Ucraina, Georgia și Republica Moldova.
NATO și SUA au propus măsuri pentru a spori transparența în relația cu Rusia, precum și negocieri privind limitarea rachetelor și a exercițiilor militare.
Statele Unite au avansat propunerea unui acord prin care nici Rusia, nici SUA nu ar mai staționa rachete sau trupe în Ucraina, oferind totodată Rusiei posibilitatea de a inspecta bazele de apărare antirachetă pentru a se convinge că acestea nu reprezintă o amenințare.
Rusia a replicat că principalele sale cerințe au fost ignorate, iar la 24 februarie, a declanșat invadarea Ucrainei.
Cum își vor împărți lumea Trump, Xi Jinping și Putin
Putin are aceleași „cerințe” în prezent, doar că acum nu se știe ce va oferi președintele republican Donald Trump.
Ministerul chinez de Externe a transmis marți, 3 noiembrie, că Beijing se află în contact cu părțile implicate în legătură cu o întâlnire între președintele Xi Jinping și omologul său rus, Vladimir Putin, însă nu a făcut nicio referire la o posibilă reuniune trilaterală la care să participe și președintele SUA, Donald Trump.
Nu este clar dacă cele trei părți discută împreună sau dacă Beijing poartă, în schimb, discuții bilaterale separate cu Washingtonul și Moscova.
China nu a luat încă o decizie dacă să accepte sau nu această reuniune trilaterală.
Luna trecută, Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a declarat că nicio parte nu a exclus posibilitatea unei întâlniri între președintele rus, Trump și Xi în marja summitului APEC.
După o întrevedere avută la 21 octombrie între Putin și emisarul special al SUA, Steve Witkoff, Ușakov a declarat jurnaliștilor că subiectul acestei posibile reuniuni – care, a spus el, „a stârnit un interes global atât de intens” – a fost abordat în timpul discuțiilor purtate la Sankt Petersburg.
Dmitri Peskov a declarat luni, în cadrul unui briefing de presă, că programul lui Putin pentru summitul APEC este încă în curs de stabilire, subliniind că nu există, deocamdată, informații concrete despre o eventuală reuniune trilaterală în marja evenimentului.
Putin vrea o nouă Ialta
Acordul din 1945 de la Ialta, Crimeea, încheiat între Roosevelt, Stalin și Churchill, a vizat stabilirea noii hărți a Europei chiar înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Această înțelegere a împărțit, de facto, lumea postbelică în sfere de influență – o soluție care, la acea vreme, a părut poate rezonabilă pentru asigurarea stabilității pe termen lung.
Însă nu a fost așa. Căci a fragmenta lumea în zone nu înseamnă doar a împărți teritorii, ci și a diviza populații, iar istoria a demonstrat, în repetate rânduri, că oamenii își doresc să trăiască în societăți libere, nu sub dictaturi, sunt de părere analiștii de la Center for European Policy Analysis.
Sferele de influență anulează dreptul la opinie al națiunilor mai mici, silite să accepte înțelegeri care le privesc direct, dar care au fost încheiate fără participarea lor. Așa cum s-a întâmplat în cazul statelor din Pactul de la Varșovia, multe dintre acestea au refuzat să-și dea consimțământul.
După Ialta, Statele Unite – care au ieșit din cel de-al Doilea Război Mondial în postura de lider al lumii libere – au realizat că a face concesii în fața dictatorilor, în țări ai căror locuitori doreau să trăiască în libertate, nu servea nici interesului național american. La urma urmei, de ce să-ți abandonezi prietenii și aliații în mâinile inamicului?
Acum, Vladimir Putin cere o nouă Ialta, o întâlnire a puterilor mondiale pentru a diviza din nou lumea – „un mecanism pentru a permite puterilor conducătoare să rămână în cadrul diplomației în soluționarea divergențelor lor”, a spus el în 2020.
Putin a propus întâlnirea trilaterală a Chinei, Rusiei și SUA pentru 18-19 noiembrie, la un summit de la Shenzhen, China.
Moscova speră să rupă vechea ordine mondială și să construiască una nouă în locul ei. Xi Jinping are ambiții similare, motivând „reglementarea” de după 1945 a dat prea multă putere SUA și aliaților săi democratici pentru a-și impune interesele asupra lumii.
O nouă înțelegere i-ar permite lui Xi să promoveze ideea că este un făcător de pace, sprijinind în același timp efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei și făcând totodată Moscova tot mai dependentă de Beijing.
Pentru Trump, o asemenea înțelegere ar părea să îndeplinească promisiunea sa electorală de a pune capăt războiului din Ucraina și, speră el, să inaugureze o nouă eră a cooperării și a acordurilor cu Rusia, contrabalansând astfel dependența tot mai mare a acesteia față de China.
Ar reprezenta un pericol real pentru puterea și prestigiul global al SUA. Ar însemna repetarea greșelii inițiale de la Ialta, sunt de părere analiștii CEPA.
Putin vrea România și statele din fostul Pact de la Varșovia în sfera sa de influență
Putin vrea să includă Caucazul de Sud în sfera sa de influență. Ar fi SUA dispuse să renunțe la noua lor politică în regiune, inclusiv la inițiativa „Trump Route for International Peace and Prosperity” (TRIPP)?
Sau să renunțe la Asia de Est – o zonă marcată de o creștere economică explozivă și care găzduiește baze insulare ce limitează influența Chinei? Ar putea o putere globală precum SUA să se mulțumească doar cu emisfera vestică?
SUA reprezintă o putere cu adevărat globală – un statut pe care Rusia, cu siguranță, nu îl deține, iar China, deși aspiră la el, nu l-a atins încă.
Rețeaua de aliați a SUA în Europa și Asia constituie un avantaj pe care niciun rival nu îl are. Aceasta oferă, de exemplu, o infrastructură extraordinară și inegalabilă de baze militare, capacități de informații și de producție în industria de apărare, piețe de desfacere și investiții (care, în Europa, se ridică la 4.000 de miliarde de dolari, reprezentând 60% din totalul investițiilor externe ale SUA).
Citește și: Politico: NATO se teme de reacția lui Trump după alegerile din SUA. Mii de militari ar putea pleca din Europa
Un acord privind Ucraina, girat de Rusia și China, este puțin probabil să pună capăt războiului .
SUA și Europa și-ar pierde autoritatea morală pentru că au împins Ucraina spre un acord dezavantajos; ar pierde o armată călită în luptă, fără egal în Occident, ar pierde industriile ucrainene – agile și de talie mondială – din sectoarele tehnologic și de apărare, care ar trebui să constituie pilonii unei Europe mai sigure și mai prospere.
În schimb, s-ar alege cu o armată rusă revitalizată și experimentată, care așteaptă la granițele NATO, precum și cu milioane de noi refugiați care fug de sub jugul rusesc.
Putin a clarificat obiectivele sale în ultimatumul său din decembrie 2021 adresat SUA și Europei. El cere retragerea revenirea fostelor state din blocul Pactului de la Varșovia, printre care și România, și revenirea acestor state în sfera de influență a Kremlinului.
Acest lucru ar echivala cu o cedare istorică de putere și influență, precum și cu pierderea a aproape 40 de ani de eforturi depuse de SUA pentru a consolida democrația, a-și extinde influența și a asigura legături comerciale vaste.
Citește și: Armata SUA s-a săturat de secretarul de război Pete Hegseth. Vrea să-l dea jos după alegerile din noiembrie
În ceea ce privește China, un astfel de deznodământ ar transmite un mesaj dezastruos. Beijing urmărește cu mare atenție modul în care este gestionată situația din Ucraina și își va ajusta, în consecință, acțiunile privind Taiwanul și celelalte obiective strategice ale sale.
Campania de „război din umbră” a Rusiei împotriva Europei se extinde deja și în alte zone. Atacurile tot mai agresive, aflate sub pragul unui conflict deschis, se înmulțesc împotriva aliaților SUA din întreaga lume. Această ofensivă va căpăta o amploare și o intensitate mult mai mari.
Împărțirea lumii în sfere de influență nu funcționează. Ea nu face decât să pregătească terenul pentru conflicte și războaie viitoare.
Nu a funcționat nici după Ialta, când milioane de oameni din Europa de Est și Centrală au fost condamnați la o jumătate de secol de control al Rusiei de sub care au vrut să scape.
