Politico: NATO se teme de reacția lui Trump după alegerile din SUA. Mii de militari ar putea pleca din Europa
Aliații NATO se tem că o înfrângere a republicanilor la alegerile din SUA din 3 noiembrie l-ar putea determina pe președintele Donald Trump să reducă prezența militară americană în Europa și să intensifice presiunile asupra Alianței, relatează Politico.
Mai mulți diplomați NATO avertizează că președintele Donald Trump ar putea adopta o politică mult mai dură față de Alianța Nord-Atlantică dacă Partidul Republican pierde controlul Congresului în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, programate marți, 3 noiembrie.
Politico: NATO se teme de reacția lui Trump după alegerile din SUA. Mii de militari ar putea pleca din Europa
Potrivit unei analize publicate de Politico, oficialii europeni iau în calcul posibilitatea ca administrația americană să accelereze retragerea unor trupe din Europa, să reducă sprijinul acordat Ucrainei și să condiționeze angajamentele de securitate față de aliați de noi concesii politice.
Diplomații citați sub protecția anonimatului consideră că, în situația în care un Congres dominat de democrați i-ar limita inițiativele interne, Trump și-ar putea concentra atenția asupra politicii externe, unde președintele american dispune de o libertate de acțiune mai mare.
„De obicei, ceea ce se întâmplă cu președinții aflați în perioada de tranziție este o combinație între descărcarea frustrărilor și aventurismul în politica externă”, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării.
Citește și: Trump se pregătește să guverneze prin ordine executive dacă democrații câștigă. „Voi fi Mr. Veto pentru ei”
Acesta a adăugat că atacarea NATO „pare să fie o componentă constantă a viziunii Trump asupra lumii”.
Un alt diplomat al Alianței a avertizat că președintele american ar putea reacționa dur la un rezultat electoral nefavorabil.
„Ar putea fi foarte supărat”, a declarat diplomatul NATO, adăugând că, într-o asemenea situație, Trump „va fi foarte dur”.
Îngrijorările apar pe fondul tensiunilor transatlantice provocate de întreruperea serviciilor de satelit Starlink pentru Ucraina și de reapropierea dintre Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, cu doar câteva săptămâni înaintea scrutinului american.
Potrivit scenariilor electorale citate în analiza Politico, democrații ar putea prelua controlul Camerei Reprezentanților și ar putea obține majoritatea și în Senat, în condițiile în care popularitatea președintelui american a scăzut.
Casa Albă respinge însă criticile privind angajamentul administrației Trump față de securitatea euroatlantică.
„Președintele Trump a făcut mai mult pentru NATO decât oricine altcineva”, a declarat Olivia Wales, secretară adjunctă de presă la Casa Albă.
Aceasta a invocat angajamentele aliaților de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, consolidarea prezenței militare americane în Groenlanda și eforturile Washingtonului pentru încheierea războiului din Ucraina.
Wales a precizat că Trump consideră în continuare că statele NATO ar fi trebuit să sprijine Statele Unite în războiul cu Iranul.
„Președintele nu se va mulțumi niciodată cu declinul controlat al Occidentului și va continua să promoveze fără rezerve interesele noastre atât pe plan intern, cât și în străinătate”, a adăugat reprezentanta Casei Albe.
Mii de soldați americani ar putea fi retrași din Europa. Ucraina, parte a negocierilor cu Rusia
Una dintre principalele preocupări ale aliaților europeni este revizuirea prezenței militare americane pe continent, programată pentru luna decembrie.
Trei diplomați NATO citați de Politico susțin că Trump ar putea extinde semnificativ retragerea trupelor pentru a-și mobiliza susținătorii din mișcarea MAGA, în special dacă rezultatul alegerilor îi va limita posibilitățile de a promova legislația dorită în Congres.
Un alt scenariu analizat de oficialii europeni presupune condiționarea menținerii forțelor americane de acceptarea unui acord de pace pentru Ucraina, negociat sub coordonarea Washingtonului.
Oana Lungescu, fost oficial NATO și cercetătoare la Royal United Services Institute (RUSI), avertizează că problemele de securitate europeană ar putea ajunge să fie negociate împreună cu relația dintre Statele Unite și Rusia.
„Există riscul ca toate aceste aspecte — revizuirea prezenței militare a SUA, Ucraina, ordinea de securitate europeană… să fie tratate, într-un fel sau altul, ca parte a unui acord mult mai amplu cu Putin”, a declarat Oana Lungescu, fost oficial NATO și cercetătoare la RUSI.
O asemenea abordare ar putea crea, potrivit acesteia, „o situație foarte periculoasă pentru securitatea Europei”.
Diplomații consultați de Politico iau în calcul și posibilitatea reducerii contribuțiilor americane la bugetul comun al NATO, limitării programului PURL, prin care aliații achiziționează armament american pentru Ucraina, și aprofundării relațiilor dintre Washington și Moscova.
O reducere substanțială a prezenței militare americane ar afecta capacități pe care statele europene le-ar putea înlocui cu dificultate.
Jennifer Kavanagh, cercetătoare principală la think tank-ul Defense Priorities, a indicat printre acestea sistemele de apărare aeriană, războiul electronic, informațiile și recunoașterea militară, realimentarea aeronavelor în zbor și anumite capacități logistice.
O înfrângere a republicanilor ar putea provoca schimbări la Pentagon
Rezultatul alegerilor ar putea influența și conducerea Departamentului american al Apărării.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, se confruntă cu nemulțumiri în Congres, în special din partea parlamentarilor democrați, după ce a refuzat să ofere informări periodice privind bugetele și operațiunile militare.
Potrivit Politico, o înfrângere importantă a republicanilor ar putea determina administrația Trump să ia în calcul înlocuirea lui Hegseth.
Un Congres controlat de democrați ar putea iniția anchete privind demiterea a zeci de generali și amirali, precum și modul în care Pentagonul a gestionat războiul cu Iranul.
Eventualele audieri parlamentare ar putea îngreuna activitatea conducerii Departamentului Apărării, iar plecarea lui Hegseth ar putea întârzia cu săptămâni sau luni deciziile privind redistribuirea trupelor americane din Europa.
Legislația americană prevede în prezent menținerea unui efectiv minim de 76.000 de militari americani în Europa. O majoritate democrată în ambele camere ale Congresului ar putea încerca să limiteze suplimentar capacitatea președintelui de a reduce această prezență.
Jennifer Kavanagh consideră însă că restricțiile legislative ar putea fi contestate juridic.
„Este puțin probabil ca măcar nivelurile minime ale efectivelor să reziste unei analize juridice, iar, în orice caz, Trump s-a arătat foarte dispus să ignore instanțele”, a declarat cercetătoarea.
„Administrația Trump a ignorat în mod regulat orientările Congresului privind finanțarea, cheltuind bani pe activități pe care puterea legislativă nu le-a autorizat”, a adăugat aceasta.
Nu toți aliații NATO împărtășesc însă temerile privind o reducere majoră a angajamentului american.
„Au existat tot timpul speculații cu privire la faptul că Trump... ar putea ieși din NATO; acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a declarat Dragan Krapović, ministrul Apărării din Muntenegru, pentru Politico.
Acesta a subliniat rolul Congresului în adoptarea deciziilor privind reducerea efectivelor militare americane din Europa.
Un al șaselea diplomat NATO citat de publicația americană a pus sub semnul întrebării posibilitatea anticipării deciziilor președintelui.
„Pentru a formula ipoteze cu o probabilitate ridicată de succes este nevoie de un subiect de studiu care să ia decizii raționale”, a declarat diplomatul, adăugând: „Nu cred că ne aflăm în această situație cu actualul președinte al Statelor Unite.”
