Schengen se destramă? După Germania, Franța introduce controale drastice la vamă de la 1 noiembrie.
Franța urmează să intensifice controalele la frontieră cu vecinii europeni, pe fondul temerilor de migrație necontrolată și amenințărilor teroriste, la doar câteva săptămâni după ce Germania a anunțat o politică similară.
Autoritățile franceze au informat Comisia Europeană săptămâna trecută că granițele sale cu șase dintre membrii Schengen vecini vor fi întărite cu controale sporite începând cu 1 noiembrie timp de cel puțin șase luni.
Schengen se destramă? După Germania, Franța introduce controale drastice la vamă de la 1 noiembrie
Controalele vor fi aplicate călătorilor care intră în Franța pe rute terestre, maritime și aeriene din toate cele șase națiuni - Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Spania și Elveția - și urmează să expire la 1 aprilie 2025, dar autoritățile au spus că ar putea fi prelungite în continuare.
Guvernul francez a motivat reintroducerea controalelor din cauza „amenințărilor grave la adresa ordinii publice și securității interne reprezentate de activități teroriste la nivel înalt, rețele criminale care facilitează migrația ilegală și contrabanda și fluxurile de migrație care riscă să fie infiltrate prin radicalizare. indivizilor”.
Este pentru prima dată când Franța a introdus astfel de controale de la pandemia de Covid-19 și înseamnă că migranți și călători neautorizați pot fi întorși de la frontieră, iar cei suspectați de activitate criminală, reținuți.
Conform Acordului Schengen, 29 de țări europene au convenit să desființeze controalele la frontierele interne cu scopul de a obține libertatea de circulație pe întreg continentul.
25 din cele 27 de state membre ale UE sunt părți la acord împreună cu Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Cu toate acestea, Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să introducă controale temporare la frontieră „ca ultimă soluție” dacă autoritățile consideră că există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne.
Aceste restricții temporare pot dura până la șase luni, motiv pentru care autoritățile franceze au numit data de expirare a măsurilor viitoare ca 1 aprilie 2025.
Dar astfel de verificări pot fi extinse dacă se consideră că amenințările persistă.
Măsurile care urmează să intre în vigoare în Franța de la 1 noiembrie nu afectează în niciun fel drepturile cetățenilor europeni și ale altor cetățeni de a călători în Franța și se vor aplica doar călătorilor care vin din Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Spania și Elveția.
Dar oamenii care intră în Franța din aceste state s-ar putea confrunta cu cozi lungi la punctele de frontieră.
Mișcarea vine la câteva săptămâni după ce partenerul UE al Franței, Germania, a introdus controale similare în septembrie, invocând un val de atacuri extremiste islamice și îngrijorări cu privire la migrația ilegală.
Ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a insistat la acea vreme că pasul va ajuta la „oprirea criminalilor și identificarea și oprirea islamiștilor într-un stadiu incipient”.
Anunțul a fost întâmpinat cu critici din partea mai multor parteneri europeni, în special din partea Austriei, care a declarat că va refuza să accepte orice migranți respinși la granița comună cu Germania.
Între timp, Comisia Europeană a avertizat că membrii UE trebuie să impună astfel de măsuri doar în circumstanțe excepționale.
Cifrele Guvernului german publicate la scurt timp după ce controalele au intrat în acțiune au oferit dezvăluiri șocante.
În doar cinci zile după reintroducerea controalelor la frontieră peste toate granițele Germaniei, poliția federală a detectat aproape 900 de intrări neautorizate.
Dintre aceștia, 640 de persoane au fost returnate, 17 extremiști au fost identificați și 114 mandate de arestare au fost executate.
Shema UE de a impune noi controale la frontieră pentru cetățenii din afară, suspendată nelimitat
Introducerea de către Franța a unor controale stricte vine la câteva săptămâni după ce o schemă UE de a impune noi controale la frontieră pentru cetățenii din afara blocului a fost suspendată pe termen nelimitat, salvându-i pe turiştii britanici de haosul în aeroporturi și puncte de control la frontieră.
UE a confirmat la începutul acestei luni că așa-numitul sistem de intrare/ieșire (EES), care trebuia inițial să fie lansat la 10 noiembrie, a fost suspendat deoarece membri cheie ai blocului - și anume Franța, Germania și Olanda - nu au fost gata să-l implementeze.
EES intenționează să elimine controalele și ștampilele pașapoartelor, înlocuind sistemul actual cu o serie de teste biometrice care ar impune deținătorilor de pașapoarte din afara UE, inclusiv britanicii, să trimită amprente digitale și scanări faciale la primul lor punct de intrare în Zona Schengen. .
Fiecare vizită ulterioară ar fi declanșat o nouă verificare biometrică, o schemă despre care mulți se temeau că ar transforma vizitele pe continent într-o durere de cap logistică severă.
Însă după o întâlnire a miniștrilor de interne ai UE la Luxemburg, Bruxelles-ul a anunțat că data de lansare „nu mai este pe masă” – fără un nou program în vedere.
Citește și: Promisiunea lui Ciolacu: „99,9% România va adera la Schengen anul acesta”. Karner: „Nu e momentul”
Aceasta este a treia oară când EES este amânat - și, spre deosebire de întârzierile anterioare, avum nu se prevede o nouă cronologie.
S-a convenit în 2017 ca sistemul automatizat să fie setat să înlocuiască ștampilarea manuală a pașapoartelor și să înregistreze automat data intrării și ieșirii vizitatorilor.
Acest lucru, s-a argumentat, ar ajuta autoritățile să țină evidența depășirii șederilor și a intrărilor refuzate și să reprime astfel migrația ilegală.
Citește și: Șefa CE anunță o nouă lege pentru expulzarea migranților. România speră la Schengen. Viena: NEIN!
Dar știrile despre schema au stârnit temeri de cozi și timpi de așteptare mai lungi pentru oamenii care călătoresc în Europa cu trenuri, feriboturi și avioane.
Bruxelles-ul a fost forțat în cele din urmă să-și reconsidere data inițială de lansare anul trecut, pe fondul avertismentelor că punctele de trecere a frontierei s-ar aglomera peste măsură dacă sistemul ar fi lansat brusc, fără infrastructura necesară.
