Premierul Marcel Ciolacu a declarat că intrarea României în Spațiul Schengen, prin frontiera terestră, este „99,9% certă” până la sfârșitul anului 2024, exprimându-și optimismul în legătură cu deblocarea situației.
Promisiunea lui Ciolacu: „99,9% România va adera la Schengen anul acesta”. Karner: „Nu e momentul”
„După cum bine ştiţi, s-au terminat alegerile în Austria, n-au format încă noul guvern. Eu îmi doresc să-l formeze cu social-democraţii de această dată, pentru că, după cum ştiţi, domnul cancelar Nehammer este din familia PPE, aceeaşi familie din care face parte şi Partidul Naţional Liberal.
Dar, hai să vă spun cu o certitudine de 99,9%, anul acesta România va intra terestru în Schengen”, a declarat Ciolacu, la finalul unei vizite pe autostrada A7.
Austria spune un răspicat „NEIN” României în Schengen
Declarațiile vin în contextul în care Austria și-a exprimat anterior rezerve legate de extinderea Spațiului Schengen. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a afirmat recent că „nu a venit încă momentul” pentru extinderea Schengen, invocând probleme legate de migrația ilegală.
Citește și: Adio Schengen pentru România! Extrema dreaptă din Austria obține cifre record în alegerile locale
„Nu suntem încă la capătul drumului”, a spus Karner înaintea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg.
România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen încă din 2011, însă veto-ul Austriei a blocat accesul țării noastre în această zonă.
Datele recente publicate de FRONTEX contrazic argumentele Austriei. Agenția europeană pentru frontiere a raportat o reducere semnificativă a migrației ilegale în Europa, în special pe rutele din Balcanii de Vest și Mediterana Centrală.
Citește și: Austria trântește „ușa Schengen” în nasul României. Karner: NEIN! Românii, umiliți iar de Viena
Datele FRONTEX contrazic Austria
Datele publicate de agenția europeană FRONTEX arată o scădere considerabilă a migrației ilegale în Europa, cu o reducere de 39% a trecerilor ilegale de frontieră în primele opt luni din 2024.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate pe rutele din Balcanii de Vest și Mediterana Centrală, iar România nu este considerată un punct vulnerabil în acest sens.
Principalele rute migratorii
Mediterana Centrală: Ruta cea mai activă către Uniunea Europeană a înregistrat o reducere de 64%, cu 41.250 de cazuri de treceri ilegale raportate.
Această scădere a fost influențată de măsurile preventive implementate de Tunisia, Libia și Turcia, precum și de acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu aceste state pentru gestionarea migrației.
Balcanii de Vest: Această rută a înregistrat una dintre cele mai mari reduceri, cu un număr de treceri neregulamentare scăzut cu 77%, ajungând la 14.669 de cazuri.
Mediterana de Est: În contrast, ruta Mediteranei de Est a cunoscut o creștere de 39%, cu 37.163 de treceri raportate. Contrabandiștii folosesc tot mai frecvent bărci rapide pentru a evita detectarea în insulele grecești.
Africa de Vest: Ruta către Insulele Canare a înregistrat o creștere fără precedent de 123%, cu peste 25.500 de sosiri înregistrate până la sfârșitul lunii august 2024.
Frontiera terestră estică: A cunoscut cea mai mare creștere procentuală, de 193%, cu 11.270 de cazuri de treceri ilegale. În mare parte din această zonă vin refugiații ucraineni care fug din calea războiului, migranți somalezi și sirieni.
Canalul Mânecii: Trecerea acestui traseu a înregistrat o creștere de 13%, cu 41.078 de detectări.
Naționalitățile predominante de migranți ilegali care ajung în Europa
Migranții ilegali provin în mare parte din Siria, Mali și Afganistan, Maroc, Ucraina.
