După ce președintele Donald Trump a denunțat Acordul nuclear, în mai 2018, SUA au reimpus sancțiunile economice împotriva Iranului.
Intenția lui Trump a fost să preseze Teheranul pentru a-l convinge să renegocieze acordul, dar liderii iranieni au fost sfidători la adresa lui.
„Impactul acestor sancțiuni este evident. Greutățile economice pe care iranienii le au de suportat au dus la izbucnirea protestelor de stradă din noiembrie 2019, care au fost brutal înăbușite de autorități“, a scris BBC într-o analiză publicată în decembrie.
Economia a intrat într-o recesiune accelerată
Economia Iranului a fost sever afectată de ani întregi de sancțiuni impuse de comunitatea internațională din cauza programului nuclear.
În 2015, președintele Hassan Rouhani a încheiat un acord cu SUA și alte 5 puteri globale pentru a limita activitățile nucleare, în schimbul ridicării sancțiunilor economice.
Scopul lui Trump este
să ducă Iranul la zero
exporturi.S-ar putea
să reușească în final
În primul an de după semnarea acordului, Produsul Intern Brut (PIB) al Iranului a crescut cu 12,3%, potrivit Băncii Centrale a Iranului.
Această creștere s-a datorat exclusiv industriei iraniene a petrolului și gazelor naturale.
În 2017, creșterea economică s-a prăbușit la 3,7%, fapt care a alimentat nemulțumirile sociale, care au dus în cele din urmă la masivele proteste anti-guvernamentale din decembrie 2019.
Reintroducerea sancțiunilor SUA în 2018 – în special cele din domeniul energiei, transportului maritim și financiar - au determinat evaporarea investițiilor străine și au afectat exporturile de petrol iranian.
Companiilor americane li s-a interzis să mai facă afaceri cu firme iraniene, dar și cu firme străine care au legături de afaceri cu Teheranul.
În mai 2019, Trump a extins sancțiunile la excluderea produselor iraniene de pe piețele americane și a înăsprit sancțiunile pentru sectorul bancar iranian.
Scopul acestor decizii a fost, potrivit lui Trump, să „ducă exporturile iraniene la zero și lase regimul de la Teheran fără principala sursă de venit“.
În consecință, PIB-ul s-a contractat cu 4,8% în 2018, iar previziunile sunt că, în 2019, creșterea va fi negativă, - 9,5%, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). Potrivit predicțiilor FMI, în 2020, creșterea economică a Iranului va fi zero.
_________________________
Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.
Avertisment letal. Analiza completă a consecințelor eliminării generalului iranian Soleimani
Cazul Iran. Asedierea ambasadei a umplut paharul lui Trump
ORIENTUL MIJLOCIU Împărțirea șiiți-suniți și depozitele de petrol și gaze
Cât de aproape este Iranul să obțină bomba atomică
________________________
Exporturile de petrol iranian s-au prăbușit
La începutul anului 2018, producția de petrol a Iranului a atins nivelul de 3,8 milioane de barili/zi, potrivit datelor obținute din surse secundare de către Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Din acestea, Iranul exporta 2,3 milioane de barili în fiecare zi. Majoritatea petrolului era cumpărat de opt țări sau teritorii: China, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Turcia, Grecia și Italia.
Condiția SUA a fost ca aceste țări să-și reducă importurile de petrol iranian, astfel că exporturile acestei țări s-au prăbușit până la 1 milion de barili/zi până în aprilie 2019, potrivit Bloomberg. Din cauza acestor evoluții, regimul de la Teheran a pierdut miliarde de dolari.
Două luni mai târziu, președintele Trump a decis să renunțe la orice excepție în privința sancțiunilor cu scopul declarat de a „duce exporturile iraniene la zero“.
Până în octombrie 2019, producția de petrol a Iranului a scăzut cu 2,1 milioane de barili/zi, potrivit datelor OPEC. Bloomberg a raportat că doar 260.000 barili/zi, în medie, au fost exportați.
Analiștii susțin că aceste cifre s-ar putea să nu reflecte situația actuală în privința livrărilor de petrol din Iran, din cauza faptul că Iran și partenerii săi comerciali evită să înregistreze cu precizie circulația navelor care transportă petrol.
Prăbușirea exporturilor de petrol s-a simțit și în reducerea rezervelor valutare ale Iranului. FMI estimează că rezervele de valută ale țării au scăzut până la 86 miliarde de dolari - o reducere cu 20% față de anul 2013.
Brian Hook, un înalt oficial american, a spus, în decembrie 2019, că, în opinia sa, Iran are acces la doar 10% din totalul rezervelor sale, din cauza sancțiunilor aplicate sectorului bancar iranian, iar acest lucru va avea un efect direct asupra deprecierii monedei și inflației.
Deprecierea cursului
Președintele Rouhani a menținut moneda iraniană (rial) stabilă timp de aproape patru ani. Cursul rial-dolar s-a prăbușit însă cu 50%, în momentul în care SUA a ieșit din acordul nuclear american, potrivit site-urilor de schimburi valutare internaționale.
Rata oficială de 42.000 riali = 1 dolar SUA este folosită pentru un număr restrâns de tranzacții, astfel că majoritatea iranienilor se bazează pe cursul de pe piața neagră valutară. Bonbast.com a raportat că traderii ofereau un curs la cumpărare de doar 13.650 de riali pentru un dolar, în decembrie 2019.
Importurile de bunuri
și produse au scăzut.
A izbucnit chiar o criză
a scutecelor pentru copii
Deprecierea rialului iranian a fost pusă pe seama problemelor economice ale țării și pe seama cererii masive de valută din partea cetățenilor obișnuiți, care au asistat neputincioși la pulverizarea economiilor lor. Fluctuațiile monedei naționale au afectat și importurile de bunuri și produse. A izbucnit chiar o criză a scutecelor pentru copii.
Costurile vieții au crescut dramatic
Președintele Rouhani a reușit să ducă inflația în jos, până la 9%, în 2017. Potrivit FMI, ea a explodat până la 30,5% în 2018 și estimările sunt că va atinge 35,7% în 2019.
Banca Mondială a explicat că inflația a fost mare în cazul alimentelor, produsele din carne scumpindu-se cu 116% în fiecare an, până în aprilie 2019.
_________________________
Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.
Avertisment letal. Analiza completă a consecințelor eliminării generalului iranian Soleimani
Cazul Iran. Asedierea ambasadei a umplut paharul lui Trump
ORIENTUL MIJLOCIU Împărțirea șiiți-suniți și depozitele de petrol și gaze
Cât de aproape este Iranul să obțină bomba atomică
________________________
Creșterea prețurilor a dus la scăderea rezervelor guvernamentale de alimente și la raționalizarea acestora. Într-o tentativă de a scădea prețurile, guvernul a interzis exportul de animale vii, în special de oi și vaci.
În noiembrie 2019, guvernul a anunțat pe neașteptate că a tăiat subvențiile pentru industria petrolieră, ceea ce va duce la o creștere a prețului petrolului cu 50%, până la 15.000 de riali pe litru (0,12 dolari, 0,09 lire sterline la cursul oficial de schimb).
Șoferii automobilelor proprietate personală vor putea achiziționa doar 60 de litri/lună la acest preț, după această limită prețul fiind de 30.000 de riali pe lună.
_________________________
Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.
Avertisment letal. Analiza completă a consecințelor eliminării generalului iranian Soleimani
Cazul Iran. Asedierea ambasadei a umplut paharul lui Trump
ORIENTUL MIJLOCIU Împărțirea șiiți-suniți și depozitele de petrol și gaze
Cât de aproape este Iranul să obțină bomba atomică
________________________
Comentarii 0