Cât de aproape este Iranul să obțină bomba atomică

Iranul a anunțat duminică 5 ianuarie 2020, că denunță Acordul nuclear din 2015 (Joint Comprehensive Plan of Action - JCPOA), încheiat inițial cu cele cinci mari puteri globale (Statele Unite ale Americii, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania) și din care SUA s-a retras în 2018.

Prin acord, Teheranul și-a asumat limi- tări în dezvoltarea tehnologiei nucleare. Decizia este o consecință a uciderii de către SUA a generalului iranian Qasem Soleimani.

Din acest moment, Iranul nu-și va mai limita activitățile nucleare și nu va mai permite unor echipe internaționale să-i inspecteze facilitățile de cercetare. Prin acord, Iranul se angaja să:

renunțe la unul din cele două reactoare de îmbogăţire a uraniului;
reducă numărul de centrifuge necesare acestui proces de la 21.000 la 5.060;
să reducă nivelul de îmbogăţire a combustibilului nuclear de la 20% la 3,67%, cu mult inferior nivelului de 90% necesar pentru producerea unei arme atomice;
stocul de uraniu îmbogăţit de care Iranul avea dreptul să dispună era limi- tat la 300 kilograme, cu nivel de îmbogăţire (nivel de puritate) de 3,67%, în comparaţie cu rezervele anterioare acordului de câteva tone de uraniu cu grad de îmbogățire de 5% şi de cîteva sute de kilograme de uraniu îmbogăţit până la 20%.

În aceste condiții, întrebarea strin- gentă este: cât de aproape este Iranul de statutul de putere nucleară?

_________________________

Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.

Avertisment letal. Analiza completă a consecințelor eliminării generalului iranian Soleimani

CAZUL IRAN „Măcelarul“ devotat ayatollahului Khamenei

Cazul Iran. Asedierea ambasadei a umplut paharul lui Trump

ORIENTUL MIJLOCIU Împărțirea șiiți-suniți și depozitele de petrol și gaze

ISTORIA UNUI CONFLICT Sancțiunile SUA au lovit dur Iranul

________________________

Limită depășită

În iulie 2019, Iranul a confirmat că a depășit limita de 300 de kilograme de uraniu slab îmbogățit prevăzută în acord.

În acest context, ipoteza că Teheranul ar putea, în câteva luni, să aibă suficient

uraniu pentru a construi o bombă nucleară, a tulburat din nou climatul de securi- tate. „Experții au convenit că Teheranul are expertiza și capabilitățile necesare pentru a construi o armă nucleară.

Mai sunt însă câteva etape de atins până să reușească acest lucru“, a explicat Kelsey Davenport, director pentru politici de neproliferare în cadrul Asociației pentru Controlul Armelor, într-o analiză dedi- cată acestui subiect de celebra revistă „Foreign Policy“. În primă fază, Teheranul trebuie să

producă 1.050 de kilograme de uraniu slab îmbogățit, susține Joe Cirincione, președinte al Ploughshares Fund, citat de „Foreign Policy“.

„Plowshares Fund“ este o fundație publică americană care finanțează inițiativele de prevenire a răspândirii și utilizării armelor nucleare, dar și a conflictelor care ar putea duce la utilizarea lor.

În faza a doua, cele 1.050 de kilograme trebuie îmbogățite până la un nivel de pu-

ritate de 90%. Prin centrifugare, se ajun- ge la o cantitate de 25 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit. La acest grad de puritate se obține izotopul Uraniu- 235, ce poate fi folosit pentru fabricarea unei bombe nucleare.

Experții estimează că va dura aproximativ un an de zile până ce Teheranul va reuși să îmbogățească uraniu până la acest grad înalt.

Mass media internațională a denumit acest moment drept „breakpoint“. Desigur, prin denunțarea acordului nuclear, perioada de un an, care „curge“ din vara lui 2019, poate fi scurtată. „Break-point“-ul este estimat, așadar, cel mai târziu pentru jumătatea lui 2020.

Cum Iranul este capabil să-l atingă mai devreme, fereastra de oportuni- tate a Occidentului pentru a preveni acest lucru este tot mai mică.

„Faptul că Iranul a depășit limita de 300 de kilogra- me uraniu slab-îmbogățit nu schimbă în mod semnificativ acest calendar“, a spus Davenport.

_________________________

Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.

Avertisment letal. Analiza completă a consecințelor eliminării generalului iranian Soleimani

CAZUL IRAN „Măcelarul“ devotat ayatollahului Khamenei

Cazul Iran. Asedierea ambasadei a umplut paharul lui Trump

ORIENTUL MIJLOCIU Împărțirea șiiți-suniți și depozitele de petrol și gaze

ISTORIA UNUI CONFLICT Sancțiunile SUA au lovit dur Iranul

________________________

Trecut periculos

În 2015, Iranul avea peste 10.000 de kilograme de uraniu slab-îmbogățit, dar a fost obligat, prin Acordul nuclear, să exporte 98% din această cantitate, a precizat Cirincione.

„Odată ce Iranul va dispune de canti- tatea de 1.050 de kilograme de uraniu slab- îmbogățit pentru un miez nuclear, va trebui să convertească acest uraniu din gaz în metal, ce poate genera o reacție de fisiune atomică, și trebuie apoi să monteze focosul pe o rachetă balistică“, a spus Davenport.

De la breakout până la obținerea efectivă a unei arme nucleare ar mai putea trece o perioadă cuprinsă între câteva luni și un an, estimează experții.

Așadar, cel mai târziu în vara lui 2021 Iranul poate atinge statutul de putere nucleară. „Informații recen- te referitoare la Proiectul Amad, de cercetare-dezvoltare a capabilităților nucleare, relevă că, în 2003, Iranul a construit facilitățile nucleare necesare obținerii bombei atomice, printre care și facilitatea Shahid Boroujerdi din Parchin“, a dezvăluit Olli Heinonen, reprezentant al Fun- dației pentru Apărarea Democrațiilor.

„O astfel de facilitate poate exista încă sau poate fi reconstruită rapid, reducând pe- rioada de timp în care Iranul poate obține arma nucleară“, a adăugat el.

În timp ce comunitatea de informații din SUA a ajuns la concluzia că Iranul a reușit să parcurgă etapele obținerii armei nucleare, inclusiv cele legate de ampla- sarea unor focoase pe diferite tipuri de resurse balistice, regimul de la Teheran nu a reușit să le testeze încă, a subliniat Davenport pentru Foreign Policy.

Centrifuge suplimentare

Obținerea de către Iran a statutului de putere poate fi accelerată de instalarea de centrifuge suplimentare, folosite în

îmbogățirea uraniului la grade mari de puritate. „Înainte de Acordul din 2015, Iran avea peste 19.000 de centrifuge, care i-ar fi permis să îmbogățească uraniul la grad înalt în doar câteva săptămâni“, a spus Cirincione.

Iranul a denunţat acordul
semnat în 2015 și poate
devansa fabricarea
arsenalului nuclear

Prin acord, Iranului i s-a permis să păstreze 5.000 de centrifuge care pot separa izotopul Uraniu- 235.

În prezent, spune Cirincione, Teheranul are circa 3.000 - 4.000 de centrifuge operaționale. „Instalarea a câteva mii de centrifuge în plus ar reduce termenul până la breakout la doar patru luni“, a estimat Heinonen.

Lovitura israeliană

La 30 aprilie 2018, cu câteva zile înainte ca SUA să se retragă din Acordul nu- clear cu Iranul, premierul israelian Benjamin Netanyahu a ținut o con- ferință de presă la cartierul general al Forţelor Armate israeliene (IDF) din Tel Aviv în care a prezentat „fișierele nucleare secrete ale Iranului,“ obţinute în urma unei operaţiuni desfășurate de agenţii Mossad în Teheran.

Arhiva con-fiscată de spionii Israelului a inclus jumătate de tonă de documente secrete.

Unele documente se referă la Proiectul AMAD, condus de omul de ştiinţă Mohsen Fakhrizadeh, care prevede amplasarea unui focos nuclear de 10 kilotone pe o rachetă balistică Shahab-3 (cu o rază de acţiune de 2.000 km, su- ficientă pentru a lovi Israelul). Proiectul AMAD a fost oprit în 2003.

Arhiva sustrasă a confirmat ceea ce inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au indicat în mai multe rapoarte: în ciuda insistenței iraniene că programul său nuclear a fost creat în scopuri pașnice, republica islamică a lucrat în trecut pentru a construi şi asambla, în mod sistematic, tot ceea ce avea nevoie pentru a produce arme atomice.

_________________________

Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.

Avertisment letal. Analiza completă a consecințelor eliminării generalului iranian Soleimani

CAZUL IRAN „Măcelarul“ devotat ayatollahului Khamenei

Cazul Iran. Asedierea ambasadei a umplut paharul lui Trump

ORIENTUL MIJLOCIU Împărțirea șiiți-suniți și depozitele de petrol și gaze

ISTORIA UNUI CONFLICT Sancțiunile SUA au lovit dur Iranul

________________________

Cât de aproape este Iranul să obțină bomba atomică

Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.

Limită depășită

Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.

Trecut periculos

Centrifuge suplimentare

Iranul a denunţat acordul
semnat în 2015 și poate
devansa fabricarea
arsenalului nuclear

Lovitura israeliană

Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

Digital + Print

Digital

Cât de aproape este Iranul să obțină bomba atomică

Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.

Limită depășită

Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.

Trecut periculos

Centrifuge suplimentare

Iranul a denunţat acordul semnat în 2015 și poate devansa fabricarea arsenalului nuclear

Lovitura israeliană

Newsweek România vă propune o analiză asupra evoluțiilor posibile în Orientul Mijlociu.

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

Digital + Print

Digital

Iranul a denunţat acordul
semnat în 2015 și poate
devansa fabricarea
arsenalului nuclear