S-a încins lupta pe bugetul Uniunii Europene. Cine pierde

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 10.01.2020 - 11:13

Negocierile asupra Cadrului Financiar Multianual al Uniunii Europene sunt dure, iar un compromis între cele 27 de țări membre este greu de atins.

SHARE

Bugetul Uniunii Europene a intrat în etapa luptei pe cifre între țările membre, a scris Politico.eu, într-o analiză dedicată bugetului, pe care a publicat-o în luna decembrie.

Președinția finlandeză a Consiliului UE a pus pe masă o propunere de buget al UE pentru intervalul 2021-2027, inclusiv sumele alocate fiecărui capitol bugetar în parte.

Cifrele sunt în schimbare, dar sunt un indicator foarte bun pentru sensul în care merg negocierile.

Germania și Olanda vor un buget mai auster post-Brexit, care să se concentreze pe noile priorități, precum cercetarea și migrația.

Franța conduce o alianță de țări, printre care și România, care vrea să protejeze subvențiile agricole.

Țările din sud și din est depun eforturi ca să mențină fondurile de dezvoltare regionale.

Cele 27 de țări-membre sunt presate să ajungă la un compromis pe buget în 2020, pentru ca acesta să poată intra în vigoare în ianuarie 2021.

Analiza Politico.eu asupra bugetului propus de Consiliu conține șapte concluzii importante.

1. Bugetul este mic, dar nu suficient de mic cum vrea Germania

Președinția finlandeză propune o reducere a bugetului UE pentru intervalul 2021-2027 cu 47 de miliarde de euro, comparativ cu varianta propusă de Comisia Europeană în mai 2018, în vremea când era condusă de Jean-Claude Juncker.

Reducerea s-a produs urmare a presiunilor unui grup de cinci mari puteri europene (Austria, Danemarca, Germania, Olanda și  Suedia), care solicită limitarea cheltuielilor comunitare.

Varianta de buget propusă de Consiliu este echivalentul a 1,07% din PIB-ul celor 27 de țări membre, față de 1,11%, cât a propus Comisia Europeană.

Cele cinci țări insistă în favoarea unui buget apropiat de 1% și sunt decise să facă presiuni pe mai departe pentru atingerea acestei ținte.

2. Fermierii din Est au repurtat o victorie importantă

Fondurile alocate Politicii Agricole Comune (PAC) vor crește cu 2,1% comparativ cu propunerea Comisiei Europene, grație în special economiilor făcute în ultimii 7 ani.

Cu toate acestea, ponderea de 30,7% din bugetul total este mult sub pragul de 35,4% - cât a beneficiat PAC în perioada 2014-2020.

3. Cercetarea și Inovarea suferă

Programul UE de cercetare și inovare „Horizon Europe“ va primi 84 de miliarde de euro, cu 2,6 miliarde de euro mai puțin decât suma propusă de Comisia Europeană, calculate în prețuri din 2018.

Nu este însă clar dacă cele 84 de miliarde de euro includ fondurile UE destinate investițiilor. Dacă nu includ, avem de-a face cu o suplimentare a fondurilor pentru „Horizon Europe“ cu 522 milioane de euro.

Cu ocazia unui briefing tehnic susținut în noiembrie, directorul general pentru buget al Comisiei Europene, Gert-Jan Koopman, a spus că programe precum „Horizon Europe“ au „plătit prețul“ în materie de reducere a cheltuielilor, pentru că guvernele țărilor membre „s-au luptat aprig pentru fondurile de coeziune, agricultură și le-au ignorat pe cele pentru inovație, cercetare, migrație“.

4. Un compromis important în favoarea coeziunii și mediului

La propunerea Consiliului, fondurile de coeziune vor crește la 29,7% din totalul bugetului, față de 29,1% cât a propus Comisia Europeană.

Suma alocată acestui capitol va scădea însă, din cauza reducerii bugetului total, cu circa 18 miliarde de euro, comparativ cu perioada 2014-2020.

Propunerea Consiliului nu satisface cererile „Prietenilor Coeziunii“, o largă alianță formată din țări din sudul și estul Europei, care se luptă să mențină fondurile destinate dezvoltării regio­nale la același nivel ca în bugetul pe 2014-2020.

Un diplomat UE a precizat că este posibil ca tăierile să continue, pentru a fi atinse țintele de mediu. Intenția este ca 25% din bugetul UE să fie cheltuit pentru a combate schimbările climatice.

5. Securitatea și Apărarea pierd foarte mult

Un buget general mai mic și creșterea fondurilor pentru agricultură vin cu un cost pe care-l suportă domeniile apărării, securității și vecinătății.

„Fondurile pentru politicile tradi­ționale cresc, în timp ce banii pentru noile obiective ale UE sunt mai puțini. Așadar, avem un buget al ambițiilor UE sau un buget care prezervă tradițiile?“, s-a întrebat un alt diplomat, citat de Politico.eu.

Noul Fond pentru Apărare Europeană avea alocate de către Comisie 11,5 miliarde de euro, dar, la propunerea președinției finlandeze a Consiliului, acesta a fost redus cu 6 miliarde.

Trebuie să se ajungă
la un compromis în 2020,
pentru ca Bugetul UE
să intre în vigoare
în ianuarie 2021

De asemenea, Fondul pentru Securitate Internă a fost tăiat cu 500 de milioane de euro, în timp ce Fondul pentru Managementul Frontierelor va scădea de la 8,2 miliarde de euro la 5,5 miliarde de euro.

Banii alocați prin Instrumentul pentru Vecinătate, Dezvoltare și Cooperare Internațională, precum și fondurile alocate țărilor aflate în proces de pre-aderare, vor fi de asemenea tăiate. 

6. Cine acoperă gaura Brexit?

Țările net-contributoare la Bugetul UE nu vor să acopere singure gaura bugetară provocată de ieșirea Marii Britanii din UE și insistă ca povara să fie suportată de toate statele-membre.

Dacă vor ca bugetul să se păstreze la același nivel, țările beneficiare trebuie să contribuie financiar, susține „Grupul celor 5“.

Comisia Europeană a acceptat deja ca, odată cu reducerea bugetului total al UE, să fie reduse și contribuțiile pe care le plătesc Germania, Olanda, Austria, Suedia și Danemarca. Problema nu a fost însă tranșată.

O decizie greu de luat, deoarece necesită un acord unanim, ceea ce înseamnă că fiecare stat-membru are drept de veto.

7. Taxa pe plastic

Președinția finlandeză a identificat două noi posibile surse de finanțare a bugetului UE.

Este vorba, în primul rând, de taxa pe plastic, care va lua forma unei contribuții naționale, calculate pe baza cantității de plastic nereciclat de o anumită țară.

O altă sursă de finanțare, pusă între paranteze, ar proveni din Sistemul de comercializare a emisiilor din UE.

Parlamentul European o consideră drept o sursă esențială de finanțare a bugetului și încearcă să o folosească pentru a obține un atu asupra Consiliului, în negocierile asupra modului în care se cheltuiesc banii.

Ce s-a bifat, ce urmează

Cronologia adoptării Bugetului UE pentru anii 2021-2027

2018

2 mai-14 iunie - Lansarea negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual (CFM)

La 2 mai, Comisia Europeană a prezentat propunerea sa privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, bugetul pe termen lung al UE. Formal, acesta este punctul de pornire a negocierilor privind CFM.

De asemenea, până la jumătatea lunii iunie, au fost înaintate propuneri sectoriale care acoperă 37 de programe de finanțare ale UE, în plus față de pachetul Comisiei privind CFM.

14 mai - Consiliul discută despre propunerea privind CFM

Comisia Europeană a prezentat Consiliului propunerile sale pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, iar miniștrii au avut o primă rundă de discuții pe această temă.

13-14 decembrie - Statele membre elaborează bugetul UE

Consiliul European a avut un prim schimb de opinii semnificativ pe tema CFM 2021-2027, pe baza unui raport intermediar elaborat de președinția Consiliului.

Șefii de state și de guverne din UE au solicitat președinției române să continue eforturile desfășurate pe parcursul ultimului an cu privire la bugetul pe termen lung al UE.

2019


19 februarie - 
Programul de lucru privind CFM și cadrul de negociere

Președinția română a Consiliului a prezentat situația actuală a discuțiilor cu privire la cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027.

Consiliul a stabilit programul de lucru provizoriu până în aprilie 2019.

20 iunie - Liderii UE solicită elaborarea în continuare a cadrului de negociere a CFM

Consiliul European a salutat activitatea desfășurată în cursul președinției române.

Liderii UE au solicitat președinției finlandeze, care a preluat mandatul la 1 iulie, să elaboreze în continuare cadrul de negociere.

5 decembrie - Președinția Consiliului a publicat varianta sa de buget multianual

Președinția finlandeză a publicat un așa-numit cadru de negociere cu cifre, care a fost transmis statelor membre.

Scopul cadrului de negociere este de a clarifica și simplifica opțiunile aflate pe masa negocierilor, pentru a facilita discuțiile între liderii UE.

Prezentarea cadrului de negociere trebuie să aibă loc înainte de 1 octombrie, dar a fost amânată din cauza desemnării unei noi Comisii Europene, urmare a alegerilor pentru Parlamentul European din luna mai.

10 decembrie - Consiliul a dezbătut varianta de buget propusă de președinția finlandeză.

Consiliul a organizat o dezbatere de politici referitoare la CFM pentru intervalul 2021-2027.

Miniștrii au analizat cadrul de negociere propus de președinția finlandeză, înainte de summitul Consiliului European din decembrie.

12 decembrie - Negocierile asupra CFM 2021- 2027 merg mai departe.

Consiliul European a subliniat că Bugetul multianual pentru anii 2021- 2027 va avea un impact semnificativ asupra politicilor de mediu și combaterii încălzirii globale.

Liderii statelor-membre i-au cerut președintelui Consiliului European, Charles Michel, să ducă mai departe negocierile în vederea ajungerii la un acord.

Adoptarea în Parlamentul European

Consiliul adoptă o poziție privind proiectul de buget și o transmite Parlamentului, împreună cu motivele care l-au determinat să adopte poziția respectivă.

În același timp, comisiile Palamentului European discută proiectul de buget și emit avize către Comisia pentru bugete, responsabilă cu pregătirea poziției Parlamentului.

Parlamentul are la dispoziție 42 de zile pentru a aproba poziția Consiliului sau pentru a o modifica, cu majoritatea absolută a membrilor săi.

În cazul în care Parlamentul aprobă poziția Consiliului sau nu ia nicio hotărâre, bugetul este considerat adoptat.

Dacă Parlamentul adoptă amendamente, lucru care se întâmplă de obicei, textul modificat este transmis Consiliului. În acest caz, președintele Parlamentului convoacă o întrunire a Comitetului de mediere.

Comitetul nu se întrunește dacă, în termen de 10 zile, Consiliul informează Parlamentul că aprobă toate amendamentele sale.

Medierea

Comitetul de mediere, ce reunește 28 reprezentanți ai Consiliului și tot atâția membri ai Parlamentului European, are la dispoziție 21 de zile pentru a ajunge la un acord asupra unui proiect comun.

Adoptarea

În cazul în care Comitetul de mediere ajunge la un acord asupra unui proiect comun de buget, Parlamentul și Consiliul dispun de 14 zile pentru a-l aproba.

Președintele Parlamentului semnează apoi bugetul și îl declară adoptat definitiv.

În cazul în care procedura de mediere eșuează sau dacă Parlamentul respinge proiectul comun, Comisia Europeană prezintă un nou proiect de buget.

În cazul în care Consiliul respinge proiectul comun, Parlamentul poate decide, totuși, adoptarea lui.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.