Românii din Germania, acuzați de șefa AfD că jefuiesc sistemul social. George Simion o aplauda pe Alice Weidel

Românii stabiliți în Germania au ajuns din nou în centrul unei controverse politice, după ce Alice Weidel, copreședinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), a acuzat migranții proveniți din România că profită de sistemul german de protecție socială. Politiciana a invocat creșterea cheltuielilor cu ajutoarele sociale în mai multe orașe și a cerut modificarea politicilor privind migrația.

Românii din Germania, acuzați de șefa AfD că jefuiesc sistemul social. George Simion o aplauda pe Alice Weidel

Declarațiile au fost publicate pe rețeaua X, unde Weidel a distribuit un material al publicației germane Die Welt, bazat pe o investigație realizată de televiziunea publică MDR.

Documentarul examinează situația unor familii din România și Bulgaria stabilite în Germania, condițiile în care acestea pot beneficia de prestații sociale și dificultățile întâmpinate de administrațiile locale în verificarea eligibilității beneficiarilor.

„Tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social”, a scris Alice Weidel, copreședinta AfD.

Amintim că liderul partidului extremist pro-rus AUR, George Simion a aplaudat victoriile AfD la scrutinurile locale din luna septembrie din Germania. 

Citește și: Cum ar putea Simion, Le Pen și Alice Weidel să lase Europa pradă Rusiei: reînarmarea UE, în pericol

Lidera formațiunii a indicat drept exemplu orașul Magdeburg, unde cheltuielile pentru prestațiile sociale destinate cetățenilor români ar fi depășit trei milioane de euro anual, comparativ cu puțin peste 140.000 de euro în 2013.

Weidel a folosit aceste cifre pentru a susține poziția partidului său privind înăsprirea regulilor de migrație și accesul cetățenilor străini la sistemul de asistență socială.

Facem precizarea că datele prezentate în documentar se referă însă la situații și categorii specifice de beneficiari precum romii și nu specific la toți cetățenii români din Germania în ansamblu, care ar obține în mod fraudulos prestații sociale.

Citește și: Politico: Simion, în delir rusesc: spune că AUR este susținut de Dumnezeu: "Bruxelles-ul distruge Europa”

Documentarul german: ajutoare de mii de euro, muncă și locuințe supraaglomerate

Investigația care a provocat reacția liderei AfD a fost realizată de jurnalista Jana Gareis pentru emisiunea Exactly, difuzată de televiziunea publică MDR.

Documentarul, intitulat „EU-Armutsmigration: Sozialstaat in der Sackgasse?” („Migrația sărăciei în UE: sistemul social, într-un impas?”), urmărește situația migranților din România și Bulgaria în orașele germane Magdeburg, Halle și Hagen.

Jurnalista a vizitat și comunități de romi din România, revenind în localități pe care le documentase cu opt ani înainte, pentru a observa schimbările produse în urma migrației.

Citește și: Planul extremei-drepte proruse AfD pentru Germania: renunțarea la moneda euro și Schengen, frontiere închise

Potrivit datelor prezentate de Die Welt, cheltuielile cu prestațiile sociale pentru cetățenii români din Magdeburg au crescut de la puțin peste 140.000 de euro în 2013 la mai mult de trei milioane de euro în 2025.

În Hagen, aproximativ 3.100 dintre cei 4.500 de cetățeni români înregistrați ar beneficia de prestații destinate asigurării venitului minim, conform cifrelor citate în investigație.

Documentarul prezintă și un exemplu de calcul privind o familie de romi cu șapte copii, în care părinții câștigă împreună aproximativ 700 de euro lunar din activități profesionale cu venituri reduse.

În anumite condiții, o asemenea familie ar putea beneficia de alocații pentru copii și prestații suplimentare de până la 3.800 de euro pe lună. Împreună cu veniturile obținute din muncă, resursele lunare ar putea ajunge la aproximativ 4.500 de euro, la care s-ar putea adăuga acoperirea unor cheltuieli pentru locuință.

În cadrul Uniunii Europene, cetățenii statelor membre beneficiază de libertatea de circulație și de dreptul de a lucra în alte țări membre. Persoanele care desfășoară o activitate profesională reală pot dobândi statutul de lucrător și, în condițiile prevăzute de legislație, pot solicita anumite prestații sociale suplimentare.

Documentarul analizează și situații în care migranții lucrează fără forme legale sau locuiesc în imobile supraaglomerate, închiriate în condiții necorespunzătoare.

O parte a investigației este dedicată proprietarilor care profită de cererea pentru locuințe ieftine și închiriază spații improprii unui număr mare de persoane.

În Hagen, autoritățile au format echipe comune de control, la care participă poliția, serviciile sociale și alte instituții administrative, pentru identificarea neregulilor privind locuințele și eventualele abuzuri în acordarea prestațiilor.

Primar român: banii primiți din Germania sunt „ca o comoară”

Investigația MDR urmărește și efectele migrației asupra comunităților din România.

Jurnalista Jana Gareis a revenit în localități vizitate anterior în 2018, unde a observat locuințe modernizate, case mai mari și automobile scumpe, inclusiv vehicule înmatriculate în Germania.

Un primar român intervievat pentru documentar a explicat că familiile numeroase din localitatea sa beneficiază de alocații și alte forme de sprijin acordate în Germania. Edilul a descris aceste venituri drept „o comoară” pentru comunitatea locală.

Materialul prezintă atât situații în care veniturile și prestațiile obținute în Germania sunt folosite pentru întreținerea familiilor rămase în România, cât și mărturii privind activități profesionale nedeclarate.

Aproape 904.000 de români în Germania. Ce arată statisticile oficiale

Datele Oficiului Federal de Statistică din Germania (Destatis) arată că, la 31 decembrie 2025, în țară erau înregistrați 903.770 de cetățeni români.

Dintre aceștia, 817.750 erau născuți în afara Germaniei, iar 86.020 erau născuți pe teritoriul german. Românii reprezentau aproximativ 6,4% din populația străină înregistrată și constituiau una dintre cele mai numeroase comunități de cetățeni ai Uniunii Europene din Germania.

Statisticile indică și dimensiunea comunităților provenite din alte state europene: 839.660 de cetățeni polonezi, 629.405 italieni, 421.895 de bulgari și 212.415 unguri erau înregistrați în Germania la sfârșitul anului 2025.

Într-un răspuns oficial transmis Bundestagului la 25 martie 2026, citat în materialul inițial, Guvernul federal german a precizat că aproximativ 700.000 de cetățeni români și bulgari, cumulat, aveau locuri de muncă supuse contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale.

Autoritățile germane au evidențiat contribuția acestor lucrători la piața muncii, inclusiv în sectoare în care există deficit de personal. Răspunsul guvernamental a fost formulat în urma unei solicitări parlamentare venite chiar din partea reprezentanților AfD.

Autoritățile germane cer schimbarea regulilor privind accesul la ajutoarele sociale

Investigația MDR a readus în discuție regulile europene privind statutul de lucrător și accesul cetățenilor Uniunii Europene la prestațiile sociale din statele în care se stabilesc.

Marc Elxnat, reprezentant al Asociației Germane a Orașelor și Comunelor, a atras atenția asupra situațiilor în care persoanele care desfășoară activități profesionale cu venituri reduse pot beneficia de ajutoare suplimentare.

Autoritățile locale din orașele analizate în documentar solicită modificări ale cadrului legal și instrumente mai eficiente pentru verificarea eligibilității beneficiarilor.

Investigația MDR prezintă atât problemele administrative și financiare semnalate de municipalitățile germane, cât și situația migranților care lucrează, locuiesc în condiții dificile sau își întrețin familiile din veniturile obținute în Germania.

Alice Weidel a preluat informațiile privind creșterea cheltuielilor sociale și le-a folosit pentru a susține propunerile AfD de restrângere a accesului migranților la anumite prestații.