România, șanse minime la Schengen. Mitsotakis a subliniat că Grecia, ca țară de frontieră externă a UE, joacă un rol crucial în securitatea întregii Uniuni.
România, șanse minime la Schengen. Nehammer vrea „gardul lui Trump” între Grecia și Turcia
El a cerut un sprijin financiar mai consistent din partea statelor membre, pentru a putea face față provocărilor migrației și pentru a întări măsurile de securitate la frontiere, inclusiv extinderea gardului de-a lungul râului Evros, la granița cu Turcia.
„Grecia este o țară de frontieră externă și, prin urmare, frontiera externă greacă are, de asemenea, o importanță strategică centrală pentru Austria”, spune Karl Nehammer.
„Nu se poate ca unele țări să fie împovărate cu sarcini mai mari din cauza situației lor”, a explicat Mitsotakis, care conduce partidul conservator Nea Dimokratia (ND), un partid înfrățit cu ÖVP al lui Nehammer, în cadrul unei conferințe de presă comune la Cancelaria federală austriacă.
Nehammer a declarat că lupta împotriva migrației ilegale este o sarcină comună a UE.
Premierul grec spune că trebuie să se facă mai mult „pentru țările care trebuie să suporte cea mai mare parte a acestei poveri”.
„Dacă Grecia își protejează frontierele externe, atunci Grecia protejează și frontiera austriacă”.
Citește și: România pierde duminică orice speranță la Schengen. Ce se întâmplă în Austria e unic în istorie
El a afirmat că va continua să lucreze „la Bruxelles” pentru a se asigura că investiții precum cele în facilitățile pentru frontierele externe continuă să fie sprijinite.
„Acest lucru este important. Ne servește tuturor, securității noastre comune. Grecia dorește să își extindă în continuare gardul de frontieră de-a lungul râului Evros, care separă Grecia de Turcia. Până în prezent, însă, nu a existat niciun ban UE pentru acest lucru. „Vom construi gardul”, a insistat Mitsotakis într-o vizită avută acum două săptămâni a Viena, potrivit kleinezeitung.at.
Grecia, una dintre porțile migranților ilegali în Europa
Deși Austria dă vina total nejustificat pe România pentru migrația ilegală, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), aproape 32.700 de migranți au ajuns în Grecia până în septembrie 2024. Potrivit presei locale, majoritatea noilor sosiți nu au nicio intenție de a rămâne în Grecia. Mai degrabă, ei sunt atrași de alte țări europene.
Potrivit ONG-ului Refugee Support Aegean (RSA), la 30 iunie 2024, aproape 18.500 de persoane se aflau în taberele de refugiați grecești de pe continent și din insulele Mării Egee.
Citește și: Porțile Schengen, închise pentru România! Austria numește Comisarul pentru migrație. Surpriză uriașă
Cu toate acestea, RSA a criticat, de asemenea, planul deoarece, potrivit sondajelor sale, aproape 20 % dintre refugiații din Grecia sunt complet subaprovizionați și nu primesc nici măcar alimente. În prezent, majoritatea solicitanților de azil din centrele de primire grecești provin în continuare din Afganistan (27%) și Siria (23%).
Nehammer: „Am redus presiunea migrației ilegale”
Austria a reușit, de asemenea, să „reducă semnificativ presiunea migrației ilegale” prin cooperarea cu țări precum Ungaria și Serbia, a subliniat Nehammer.
„Am reușit să reducem cu 97% trecerile ilegale de frontieră între Ungaria și Austria. Aceasta este o realizare comună „care arată cât de important este parteneriatul strategic”.
Cu toate acestea, în multe domenii trebuie încă să trecem de la vorbe la fapte, a cerut cancelarul, menționând „barierele tehnice” la „instalațiile de protecție a frontierelor externe”.
Este vorba, de asemenea, despre optimizarea procedurilor de azil în țările terțe sigure.
„Și când vine vorba de repatrierea celor care nu sunt lăsați să rămână”.
În plus, „imigrația în sistemul social” trebuie să fie limitată, a cerut Nehammer. Beneficiile sociale complete ar trebui să fie disponibile numai după cinci ani.
„Acestea sunt, de asemenea, preocupări comune pe care le reprezentăm împreună la Bruxelles”.
România, vis interzis spre Schengen
România ar putea pierde, cel puțin momentan, orice șansă de a întra în spațiul Schengen varianta terestră după ce, duminică, în Austria, la alegeri ar putea câștiga extrema dreptă care se opune și mai categoric aderării României decât partidul aflat la putere.
Concret, alegerile din Austria de duminică ar urma să fie câștigate de extrema dreaptă. Partidul Libertăţii (FPÖ) de extrema dreaptă se opune și mai categoric aderării României la spațiul Schengen decât partidul aflat, azi, la putere a cancelarului Nehammer.
Mai mult decât atât Austria a primit exact portofoliul Afacerilor Interne și Migrației. Reamintim că Austria este singura țară care se împotrivește intrării României în spațiul Schengen.
Austria, țara pe care Curtea Europeană de Justiție a condamnat-o pentru extinderea ilegală a controalelor la frontieră, care a cerut ca fondurile UE să fie utilizate pentru garduri și care a blocat integrarea deplină a României și Bulgariei în Spațiul Schengen, a primit portofoliul Afacerilor Interne și Migrației.
Austria rămâne fermă pe poziție în privința aderării României la Schengen-ul terestru: „NEIN!”
Austria încă ține România în așteptare la „poarta” Schengen-ului terestru. Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne continuă să-și bată joc de milioane de români declarând că "ar fi greşit să fie stabilită o dată concretă de aderare a României cu toate frontierele la Spaţiul Schengen", menţionând că "va continua colaborarea pentru îmbunătăţirea sistemului Schengen".
"Ştim cu toţii că există o mare presiune a migraţiei ilegale în Europa. Aşadar, noi avem aici interese comune, am lansat demersuri comune tocmai pentru a întări acest sistem", a declarat Gerhard Karner în luna aprilie 2024.
Nehammer nu cedează pe Schengen. "Poziția Austriei rămâne neschimbată".
„Cetățenii români, mai periculoși decât migranții afgani”
„Cetățenii români, mai periculoși decât migranții”, spune ministrul austriac de interne. El a susținut că au fost deportați mai mulți cetățeni români decât migranți ilegal.
Austria, prin Karl Nehammer, pune la punct un plan foarte controversat, de aşa-zisă rezolvare a probleme migrației și a aşa-zisei infracţionalităţi care ar fi generată de aceasta.
Gerhard Karner, ministrul său, a anunţat că vrea să trimită migranții condamnați pentru a-și ispăși pedepsele în Kosovo, aceasta separat de măsurile de analiză ale cererilor de azil în țări terțe.
Ministrul de Interne austriac a declarat că politica mai dură de azil a țării se dovedește deja a fi un succes, invocând o scădere a numărului de migranți fără acte care încearcă să intre în Austria. El a subliniat de asemenea importanța repatrierilor, inclusiv a infractorilor condamnați în Afganistan și Siria.
