Potrivit comunicatului, reuniunea care a avut loc miercuri şi joi, s-a înscris în amplul proces de adaptare a NATO în contextul deteriorării fundamentale a mediului de securitate regional, european şi euro-atlantic ca urmare a războiului ilegal şi nejustificat de agresiune lansat de Federaţia Rusă asupra Ucrainei.
"Pe acest fond, ministeriala NATO s-a concentrat, în principal, pe asigurarea implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid din 2022, precum şi oferirea de orientări politice în perspectiva pregătirii următoarei reuniuni la nivel înalt, Summitul de la Vilnius din 2023.
Citește și: Ministrul Finanțelor din Marea Britanie a confirmă că a fost demis de Liz Truss
În cadrul primei sesiuni de lucru, în formatul Grupului de Planificare Nucleară, aliaţii au avut ocazia să discute aspecte privind evoluţiile la nivel global pe această dimensiune şi implicaţiile pentru postura şi politica nucleară a NATO. Pe fondul unei escaladări a conflictului din Ucraina, generată de mobilizarea parţială anunţată de preşedintele Putin şi de anexarea inegală a unor teritorii ucrainene de Rusia, miniştrii Apărării au condamnat retorica nucleară iresponsabilă a liderului de la Kremlin.
Citește și: Datoria guvernamentală a ajuns la 628,289 miliarde lei. Mai mare ca la finalul anului trecut
În particular, discuţiile au vizat evoluţiile privind retorica agresivă a Federaţiei Ruse, prilej cu care au fost punctate eforturile de adaptare şi menţinere a credibilităţii posturii de descurajare nucleară a NATO", se arată în comunicat.
Ministerul Apărării Naţionale informează că a doua sesiune de lucru în formatul Consiliului Nord-Atlantic a fost dedicată dimensiunii de descurajare şi apărare, pe fondul implicaţiilor războiului de agresiune din Ucraina asupra securităţii aliate, şi, de asemenea, a fost abordată şi problematica stocurilor de muniţie şi a capacităţii industriei de apărare din statele membre, inclusiv din perspectiva refacerii acestora, precum şi creşterea capacităţii individuale şi aliate de protecţie a infrastructurii critice, atât din punct de vedere militar, cât şi al rezilienţei.
"În intervenţia sa, ministrul român al Apărării Naţionale a subliniat schimbarea dramatică a mediului de securitate din Europa, inclusiv în regiunea Mării Negre şi de-a lungul întregului Flanc estic al NATO. Oficialul român a susţinut, în acest context, importanţa continuării adaptării posturii colective în linie cu deciziile Summitului de la Madrid.
Din perspectivă naţională, Vasile Dîncu a prezentat progresul înregistrat în ceea ce priveşte stadiul de operaţionalizare a Grupului de luptă coordonat de Franţa de pe teritoriul României, punctând în context eforturile întreprinse împreună cu aliaţii şi partenerii noştri din Franţa, Belgia şi Ţările de Jos pentru dezvoltarea infrastructurii de la Centrul naţional de instruire întrunită de la Cincu, locaţia unde este găzduit acest Grup de Luptă", se precizează în comunicat.
A treia sesiune de lucru, dedicată operaţiilor şi misiunilor NATO, s-a concentrat pe evaluarea stadiului operaţiilor şi misiunilor în desfăşurare din Kosovo şi Irak, pe fondul noilor provocări de securitate din ariile de operaţii.
În marja reuniunii, ministrul Dîncu a avut o întâlnire bilaterală cu omologul din Canada, Anita Anand, cu care a discutat aspecte privind stadiul relaţiei bilaterale şi a cooperării dintre cele două state în context aliat, cu accent pe situaţia de securitate în regiunea Mării Negre şi cooperarea dintre forţele armate române şi canadiene.
În acest context, oficialul român a adresat mulţumiri partenerului canadian pentru contribuţia substanţială la asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre şi întărirea Flancului estic prin participarea la misiunea de poliţie aeriană întărită (cea din prezent fiind a şaptea dislocare a unui contingent canadian în ţara noastră) şi încadrarea comandamentelor multinaţionale aliate de pe teritoriul României, scrie Agerpres.
