Raport prezentat de Nicușor Dan despre modul în care Rusia l-a ajutat pe Călin Georgescu în alegeri
Nicușor Dan a prezentat liderilor europeni un raport legat de modul în care Rusia s-a amestecat în alegerile prezindențiale în care Călin Georgescu a ieșit pe locul 1. Alegerile au fost ulterior anulate.
România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății, se arată în raportul prezentat în Danemarca de către Nicușor Dan.
Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului.
Raportul prezentat de Nicușor Dan despre modul în care Rusia l-a ajutat pe Călin Georgescu în alegeri
Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride, care au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora cu privire la expunerea persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării mesajelor personalizate către audiențe receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral.
Cele 5 metode de influențare a alegerilor au fost: atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare, subversiune politică, dezinformare și propagandă.
Începând cu anul 2022, infrastructura din România a făcut obiectul constant al unor ample atacuri cibernetice, coordonate de actori din Federația Rusă, se spune în raport.
Atacuri cibernetice în cascadă dinspre Rusia
În luna mai 2022, toate site-urile aeroporturilor din România au făcut obiectul unor masive atacuri cibernetice de tip DDoS (prin supraîncărcarea acestora cu trafic din multiple surse).
Atacurile au fost revendicate pe diferite canale de Telegram din infosfera rusă, de către gruparea de hackeri ruşi Killnet. Gruparea este specializată în atacuri DDoS, care au vizat în ultimii ani diferite state care susțin Ucraina în conflictul cu Federația Rusă, fiind înregistrate atacuri asupra site-urilor unor instituții guvernamentale din SUA, Estonia, Polonia, Cehia, dar și asupra site-urilor NATO2.
În 2024, atacurile cibernetice rusești s-au intensificat la adresa instituțiilor și companiilor românești. Cele mai periculoase atacuri, cele de tip ransomware, au fost asociate aproape în totalitate cu grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira si RansomHub, care s-au remarcat printr-o activitate intensă. Aceste atacuri au vizat 13 instituții din administrația publică centrală și locală, 12 companii de transport, 17 instituții bancare și altele.
În 2024, DNSC a identificat peste 27 de milioane de evenimente cibernetice care au vizat România.
La momentul alegerilor prezidențiale din anul 2024, mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate asupra infrastructurii electorale prin intermediul unor sisteme informatice localizate în peste 33 de țări.
Acțiuni teroriste în România
În 2024, „s-au înregistrat situații de la cetățeni străini, în special din America Latină, care, sub coordonarea unor persoane din Federația Rusă, au pătruns pe teritoriul României cu scopul de a documenta diverse obiective pentru derularea ulterioară a unor acțiuni de sabotaj”.
Un cetățean columbian, arestat de DIICOT și condamnat la șase ani de închisoare „s-a deplasat pe teritoriul României cu scopul de a comite acte de diversiune, sub coordonarea unei persoane din Rusia. El intenționa să arunce în aer mai multe obiective - un depozit de deșeuri reciclabile, precum și două sonde de extracție a petrolului și o stație de măsurare gaze naturale.”
Atacurile, intensificate în apropierea alegerilor
„Începând cu 27.11.2024 s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale Călin Georgescu la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea pro-rusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică (grupări extremiste, conspiraționiste)”, potrivit raportului.
Legătura cu Horațiu Potra
De asemenea, au fost documentate legături certe cu Federația Rusă a principalilor colaboratori ai candidatului la președinție, Călin Georgescu.
Unul dintre aceștia este Horațiu Potra. Fost luptător în Legiunea Străină Franceză, acesta conduce o companie de mercenari, în care angajează actuali și foști militari pentru acțiuni în teatrele de operațiuni din Congo, în baza unor contracte de pază și protecție a obiectivelor strategice și pentru antrenarea forțelor guvernamentale din această țară.
Horațiu Potra are legături documentate certe cu Federația Rusă, acesta fiind în legătură directă cu personalul Ambasadei Rusiei la București (a se vedea fotografiile cu fostul ambasador rus Valeri Kuzmin) și a făcut repetate deplasări conspirate la Moscova.
În contextul anulării de către Curtea Constituțională la 06.12.2024 a alegerilor prezidențiale, în dimineața zilei de 07.12.2024, fostul candidat la președinție Călin Georgescu s-a întâlnit în incinta unui Centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu Horațiu Potra, ocazie cu care au conceput și pus în aplicare un plan conform căruia Horațiu Potra, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară și capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să declanșeze în data de
08.12.2024 în municipiul București, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest derulate, prin infiltrarea în mulțime și detonarea unui întreg arsenal de materiale pirotehnice de uz militar, strategia urmărind, prin efectele create și manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale și împiedicarea exercitării puterii de stat.
