Raport Heritage Foundation: România, pilon NATO la Marea Neagră, dar blocajul politic alungă investițiile SUA

România este una dintre cele mai solide ancore strategice ale Statelor Unite la Marea Neagră, dar nu reușește încă să transforme pe deplin acest avantaj militar și geopolitic în investiții, energie și forță economică.

Aceasta este ideea centrală a unui raport publicat de The Heritage Foundation, think tank conservator influent la Washington, care laudă orientarea transatlantică a Bucureștiului, dar critică dur impredictibilitatea legislativă, ordonanțele de urgență și instabilitatea politică.

Raport Heritage Foundation: România, pilon NATO la Marea Neagră, dar blocajul politic alungă investițiile SUA

Autorii îi recomandă administrației Donald Trump să sprijine România să devină furnizor regional de energie, să-și extindă rolul militar în NATO și să devină un nod important pentru reconstrucția Ucrainei.

Raportul, intitulat „Relațiile SUA–România: un parteneriat pivotal într-o regiune instabilă”, este semnat de Jordan Embree și Anthony Kim, cercetători ai Centrului Margaret Thatcher pentru Libertate din cadrul Heritage Foundation.

Autorii pornesc de la ideea că Statele Unite se află într-un moment de reevaluare strategică pe flancul estic al NATO, iar Marea Neagră capătă o importanță tot mai mare atât militar, cât și economic.

Regiunea este traversată de conducte de petrol și gaze, cabluri submarine și rute comerciale esențiale, iar războiul din Ucraina i-a amplificat valoarea strategică.

În acest context, România este prezentată drept unul dintre partenerii americani cei mai constanți din Europa de Est.

Raportul notează că Bucureștiul și-a păstrat timp de aproape trei decenii orientarea pro-occidentală și oferă drept exemple decizia de a exclude furnizorii considerați cu risc din infrastructura 5G, găzduirea sistemului antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, dezvoltarea bazei Mihail Kogălniceanu și proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, realizat cu tehnologie americană.

Noi orizonturi în relațiile româno-americane

Pentru Washington, relația nu ar trebui însă să rămână predominant militară.

Heritage Foundation consideră că următoarea etapă trebuie să fie transformarea parteneriatului într-unul economic, energetic și industrial mult mai profund.

Relațiile comerciale au crescut deja semnificativ.

Potrivit datelor citate în raport, exporturile României către Statele Unite au ajuns la aproximativ 6,4 miliarde de dolari, SUA devenind a 15-a piață de export a țării și cea mai importantă din afara Uniunii Europene.

Exporturile americane către România sunt evaluate la aproximativ 3 miliarde de dolari, principalele categorii fiind utilajele avansate, echipamentele de transport și sistemele de apărare.

SUA ar reprezenta și cel mai important investitor din afara Uniunii Europene în România, cu un stoc al investițiilor străine directe de peste 9 miliarde de dolari.

Aceste investiții ar susține mai mult de 120.000 de locuri de muncă, multe dintre ele în sectoare tehnologice și industriale bine plătite.

Raportul avertizează însă că investițiile americane de tip greenfield, cele care presupun construirea de la zero a unor capacități noi, au încetinit relativ.

„Cu toate acestea, investițiile americane greenfield pe termen lung au înregistrat o încetinire relativă, iar principalul factor de descurajare invocat de companiile americane este lipsa de predictibilitate instituțională”, arată raportul Heritage Foundation.

Heritage critică ordonanțele „peste noapte” și instabilitatea politică de la București

Una dintre cele mai dure părți ale documentului privește mediul legislativ și politic din România. Autorii critică utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență și schimbările fiscale considerate insuficient de predictibile.

În evaluarea lor, modificările rapide ale impozitării companiilor, pragurilor pentru microîntreprinderi și contribuțiilor sociale cresc costurile de funcționare pentru firmele americane și reduc apetitul pentru investiții pe termen lung.

Raportul leagă aceste probleme și de instabilitatea politică, de disputele din coalițiile de guvernare și de incertitudinea creată în jurul formării Executivului.

Autorii invocă inclusiv blocajul în care doi candidați la funcția de premier nu au reușit să obțină sprijinul Parlamentului, într-un climat politic deja tensionat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

„România este fiabilă strategic față de SUA și NATO, dar Washingtonul ar trebui să încurajeze Bucureștiul să dubleze această fiabilitate externă cu mai multă predictibilitate internă”, se arată în raport.

Heritage Foundation amintește și evaluarea României în propriul Index al Libertății Economice, unde economia este încadrată în categoria celor „moderat libere”.

Autorii consideră că performanța economică este limitată de deficiențe instituționale și recomandă îmbunătățirea sistemului judiciar, consolidarea combaterii corupției, reducerea rigidităților de pe piața muncii și modernizarea sectorului financiar.

„Pregătirea militară nu poate exista într-un vid economic”, este una dintre concluziile raportului.

Mesajul este că o economie mai dinamică și mai rezilientă ar consolida inclusiv capacitatea României de a descuraja amenințările regionale.

Energia ocupă un loc central în strategia propusă Washingtonului.

Heritage Foundation recomandă administrației Trump să sprijine transformarea României într-un furnizor regional de energie

Capitalul american este considerat important pentru dezvoltarea producției de gaze din Marea Neagră, inclusiv din proiectul Neptun Deep.

Autorii propun și reluarea discuțiilor privind conectarea mai puternică a producției românești la Coridorul Vertical, infrastructură destinată transportului gazelor către Balcani și Europa Centrală.

Raportul susține și finalizarea procesului de aprobare privind preluarea activelor internaționale ale Lukoil de către Carlyle Group, tranzacție care ar include rafinăria Petrotel de la Ploiești.

Autorii consideră că o asemenea operațiune ar reduce o pârghie economică a Rusiei în regiune.

În paralel, Bucureștiului îi este recomandată o transparență mai mare privind proiectele de extracție și rafinare a mineralelor critice, pentru a atrage noi investiții americane.

România, chemată să preia mai multă responsabilitate militară în NATO

Componenta militară este una dintre cele mai favorabile României.

Raportul notează creșterea cheltuielilor de apărare de la 2,19% din PIB în 2025 la 2,43% în 2026 și angajamentul de a ajunge la 3,5% pentru cheltuielile militare de bază până în 2035.

Autorii inventariază o listă amplă de programe de înzestrare aflate în derulare.

Printre acestea se numără extinderea flotei de F-16 la 49 de aparate, achiziția a 32 de F-35, cu livrări programate din 2030, și cumpărarea unui nou sistem Patriot pentru înlocuirea celui donat Ucrainei.

Sunt menționate și sistemul american anti-dronă Merops, sistemul israelian Spyder, cele trei sisteme HIMARS, centrul european de mentenanță pentru HIMARS, cele 54 de obuziere K9 și batalionul de tancuri Abrams.

La acestea se adaugă solicitarea analizată de guvernul american pentru alte 216 tancuri Abrams, cele 298 de vehicule Lynx de la Rheinmetall, nava de patrulare de clasă Hisar, două vânătoare de mine provenite din Royal Navy și bateriile de coastă Naval Strike Missile.

Un rol major îl are baza Mihail Kogălniceanu, unde un program de modernizare estimat la 2,5 miliarde de euro ar urma să permită găzduirea a până la 20.000 de militari.

Heritage Foundation consideră că România ar trebui să facă însă mai mult și dincolo de propriul teritoriu.

Una dintre cele mai importante recomandări este ca Washingtonul să încurajeze Armata Română să-și extindă prezența rotațională în Polonia, în cadrul Prezenței Înaintate Consolidate a NATO.

Autorii propun chiar ca militarii români să înlocuiască actuala contribuție britanică din Polonia, ceea ce ar permite Marii Britanii să transfere mai multe forțe către statele baltice.

Raportul menționează și viitorul Centru de Excelență NATO pentru Muniție de la Dragomirești, care ar urma să producă muniție de 122 mm și 155 mm pentru statele membre ale Alianței.

În planul relației bilaterale, Heritage Foundation abordează și dosarul Visa Waiver.

Autorii amintesc că administrația Joe Biden desemnase România pentru intrarea în program pe 9 ianuarie 2025, dar decizia a fost suspendată de administrația Trump în martie și revocată în mai 2025.

Raportul indică drept obstacol important rata de refuz pentru vizele de nonimigrant, de 8,41% în anul fiscal 2025, față de pragul sub 3% cerut pentru admiterea în program.

În schimb, rata persoanelor care depășesc perioada legală de ședere în SUA ar fi scăzut de la 3,75% în anul fiscal 2022 la 1,01% în 2024.

Heritage Foundation consideră că prosperitatea economică și apariția mai multor oportunități profesionale în România ar putea contribui, pe termen lung, la reducerea ratei de refuz.

Documentul rezervă un rol important României și în reconstrucția Ucrainei.

Autorii propun implicarea administrației americane în proiectul românesc al unei Alianțe Regionale pentru Reconstrucția Ucrainei, care ar putea deveni componenta civilă a Coaliției Voinței coordonate de Franța, Marea Britanie și Germania.

România ar avea un avantaj logistic important prin Portul Constanța și noile conexiuni rutiere din nordul țării.

În evaluarea raportului, Bucureștiul ar putea deveni unul dintre principalele noduri pentru fluxurile de materiale, echipamente și investiții destinate reconstrucției Ucrainei, proces pe care Banca Mondială îl estimează la aproximativ 588 de miliarde de dolari.

Mesajul transmis Washingtonului este, în esență, că România dispune deja de trei avantaje majore — geografie strategică, orientare transatlantică și capacitate militară în creștere — dar trebuie să le dubleze printr-un mediu politic și economic mai predictibil pentru a transforma relația cu Statele Unite într-un parteneriat mult mai puternic.