Proiectul de lege „Scutul NATO”, în Congres. Poate decide Trump retragerea trupelor SUA din Europa?
Pe măsură ce tensiunile dintre NATO și Rusia se intensifică, parlamentarii americani au introdus proiectul de lege bipartizan „NATO Shield”. Inițiativa survine în contextul în care Administrația Trump continuă să analizeze prezența militară a SUA în Europa.
Proiectul de lege „NATO Shield” a fost inițiat de parlamentarul democrat Jimmy Panetta și de republicanul Joe Wilson.
Pentru Panetta, întrebarea imediată nu este dacă Rusia va ataca NATO, ci dacă SUA își vor menține angajamentul politic și militar care a descurajat un astfel de atac timp de decenii.
Obiectivul este decizia dacă un președinte ar trebui să poată decide de unul singur viitorul acestui angajament.
Proiectul de lege „Scutul NATO”, în Congres. Poate decide Trump retragerea trupelor SUA din Europa?
„Diversitatea noastră este punctul nostru forte, dar unitatea noastră este puterea noastră”, a spus Panetta într-un interviu pentru RFE/RL.
Legea propusă ar impune obținerea aprobării Congresului înainte ca un președinte să poată iniția o retragere a SUA din NATO.
Oficiali de rang înalt din cadrul administrației americane au declarat pentru RFE/RL că Washington „nu are în plan” să-și abandoneze aliații din NATO sau să urmărească ieșirea din Alianță.
Aceștia au făcut însă referire la președintele Donald Trump și la ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, care au afirmat recent că Washington va reevalua relațiile cu statele membre ce refuză forțelor americane accesul la baze sau în spațiul aerian în timpul unor operațiuni viitoare.
În interviu, Panetta a susținut că măsura este deosebit de importantă într-un moment în care Rusia pune la încercare Alianța, iar viitoarea postură militară a Washingtonului în Europa este incertă.
Proiectul de lege, introdus la 24 septembrie, ar obliga președintele să consulte Congresul în termen de 72 de ore de la momentul în care ia în considerare o retragere din alianța militară și să prezinte un raport în care să explice temeiul juridic, raționamentul strategic și consecințele preconizate.
Orice demers de retragere ar înceta după 30 de zile, cu excepția cazului în care Congresul și-ar da aprobarea.
Panetta a afirmat că NATO este „una dintre cele mai importante și de succes alianțe de securitate din istoria lumii” și a susținut că nicio schimbare fundamentală în politica de securitate națională a SUA nu ar trebui lăsată la latitudinea președintelui, un argument ce depășește sfera unei posibile retrageri oficiale a SUA din Alianță.
Ambiția lui Putin este să refacă agresiv sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice
Panetta a declarat că președintele rus Vladimir Putin „testează” deja NATO prin presiuni, sondări și provocări la adresa Alianței, înainte de orice eventuală trecere la o confruntare directă.
El a indicat activitățile Rusiei în regiunea baltică, în Polonia și în alte state de la granița NATO drept exemple a ceea ce a descris drept un război în „zona gri”.
În opinia lui Panetta, pericolul rezidă parțial în acțiuni care rămân sub pragul unui război deschis.
„Nu putem permite ca războiul din zona gri să treacă neobservat și fără o replică”, a spus el, avertizând că Rusia ar putea exercita presiuni graduale asupra membrilor NATO, într-o manieră similară cu cea în care China a exercitat presiuni în jurul Taiwanului.
„Un atac asupra unuia dintre noi va fi un atac asupra tuturor”, a spus Panetta, invocând principiul apărării colective a alianței, prevăzut la Articolul 5 din tratatul fondator al NATO.
El a afirmat că Putin „nu este stupid”, ci „agresiv” și concentrat pe o viziune de restabilire a unor elemente din sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice. NATO, a susținut el, rămâne un obstacol major în calea acestei ambiții.
Washingtonul, a argumentat el, ar trebui să „se orienteze spre est” alături de aliații săi baltici, în loc să permită Rusiei să sporească treptat presiunea asupra Flancului estic al NATO.
În ultimele zile, Moscova și-a înăsprit considerabil retorica la adresa NATO. Oficialii ruși au avertizat că Rusia ar putea recurge la toate armele de care dispune, inclusiv la cele nucleare, dacă teritoriul său sau exclava rusă Kaliningrad ar fi amenințate direct.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a respins aceste amenințări, afirmând că Alianța are un caracter defensiv și că amenințările nucleare „nu sunt constructive”.
De asemenea, Rutte a declarat că NATO nu identifică nicio amenințare iminentă la adresa teritoriului său, avertizând totodată că activitățile Rusiei în regiune necesită o vigilență continuă.
În acest context tensionat, Legea „NATO Shield” ar implica Congresul în deciziile privind postura SUA în NATO.
Citește și: Planul NATO pentru respingerea unui atac al Rusiei pe Flancul estic. Arme: roboți și Inteligență Artificială
Proiectul de lege stipulează că o eventuală retragere din NATO ar avea implicații majore asupra expunerii SUA la ostilități, asupra capacității de descurajare și asupra angajamentelor militare globale.
Administrația Trump analizează postura forțelor și amplasarea bazelor pe teritoriul NATO
Documentul încadrează retragerea drept o decizie cu implicații directe asupra competențelor privind starea de război, necesitând astfel participarea Congresului.
Această inițiativă legislativă vine în continuarea demersurilor anterioare ale lui Panetta de a asigura implicarea Congresului în orice decizie privind retragerea din NATO.
Totodată, procedurile prevăzute de proiect ar interzice utilizarea fondurilor federale pentru o retragere care nu a primit aprobarea Congresului și ar institui mecanisme accelerate pentru acțiunile parlamentare și pentru controlul judiciar.
Administrația Trump analizează postura forțelor și amplasarea bazelor pe teritoriul NATO, în spiritul abordării „America First” (America pe primul loc).
Informațiile privind planurile de retragere a până la 40.000 de militari americani din Europa au fost calificate drept incorecte de către administrație, întrucât nu a fost elaborat niciun plan definitiv.
Citește și: Trump a format un „grup select” pentru viitorul NATO, fără aliații-cheie. România în ce „tabără” se află?
Partenerii republicani ai lui Panetta au subliniat, la rândul lor, mizele mai largi în materie de securitate.
Îngrijorările parlamentarilor survin în contextul în care aliații din NATO semnalează un tipar mai amplu de presiuni din partea Rusiei, incluzând acte de sabotaj, activități cibernetice, utilizarea dronelor și alte operațiuni hibride.
NATO a afirmat că astfel de tactici urmăresc, parțial, să pună la încercare și să divizeze Alianța pentru a obține câștiguri geostrategice.
