Povestea voluntarului britanic care a parcurs peste 22.000 km. pentru a salva 130 de femei și copii

DE Remus Cernea | Actualizat: 21.06.2023 - 11:57

De la corespondentul Newsweek în Ucraina: L-am întâlnit pe Martin McCann în Herson iar povestea lui este impresionantă întrucât gravitează în jurul solidarității și dorinței de a ajuta semeni aflați în situații teribile.

SHARE

Martin este inginer electronist, pensionat acum, care a lucrat industria petrochimică și în cea nucleară, dar și în alte zone industriale și comerciale, având, așadar, o experiență vastă în diferite domenii. 

Șocat de imaginile cu refugiații ucraineni

Mi-a mărturisit că a fost șocat și impresionat de invadarea Ucrainei și de scenele cu mii de refugiați de la punctele de frontieră. Văzând pe Facebook mobilizarea voluntarilor în a-i ajuta pe aceștia, s-a hotărât să se implice, la rândul lui, mai ales după declarația Secretarului Genral al Națiunilor Unite, Antonio Gutteres din martie 2022, citată mai jos: “Sunt profund recunoscător față de solidaritatea vecinilor Ucrainei și a altor țări care au primit peste 2.8 milioane de refugiați în cele două săptămâni (după 24 februarie 2022, n.n.).

Citește și: Rușii îi atacă pe americani în Siria. SUA trimit F-22A Raptor ce doboară simultan mai multe ținte

Marea majoritate a celor care sunt pe acest drum plin de dificultăți sunt femei și copii care sunt foarte vulnerabili. Pentru prădători și traficanți de persoane, războiul nu este o tragedie, ci o oportunitate iar femeile și copiii sunt o țintă. Astfel că femeile și copiii au nevoie de sprijin și de siguranță la fiecare pas pe drumul lor.”

A evacuat peste 130 de femei, copii și bătrâni

Timp de trei luni și jumătate, Martin McCann a parcurs peste 22.000 km evacuând peste 130 de femei, copii și persoane în vârstă din Liov, Kiev, Bucea, Konotop, Nipru și Uzhgorod în Polonia și chiar în Marea Britanie. După eliberarea orașului Herson în noiembrie, a văzut cum rușii au distrus infrastructura electrică, de apă, de încălzire, internetul și telefonia în pragul iernii.

Astfel că a început o campanie pe Facebook pentru a duce generatoare electrice în Ucraina, reușind repede să obțină 10 pe care le-a adus în Ucraina. Ajungând în Herson în perioada Crăciunului a văzut boilere afectate de ruși și și-a oferit pro bono expertiza pentru a ajuta la refacerea lor.

În fotografii vedeți un astfel de boiler din strada Nebesna Sotnia nr. 3. Autoritățile au fost doritoare să colaboreze cu inginerul britanic, provocările și problemele pe care le au de rezolvat fiind însă numeroase și extrem de dificile și de complexe. Plecarea din oraș a forte multor cetățeni a redus mult și personalul disponibil din rândurile administrației locale.

Autoritățile au de gestionat serviciile sociale, sănătatea, poliția (care trebuie să preîntâmpine și acțiunile spionilor și ale altor adversari infiltrați sau rămași în oraș după perioada ocupației), educația, transportul public, străzile orașului, apa și electricitatea, iar lista e lungă și toată această muncă trebuie făcută în condițiile bombardamentelor zilnice care ucid oameni la întâmplare. 

Citește și: Pericol uriaș la centrala nucleară de la Zaporojie. Senzorii automați de radiații, opriți de ruși

Orașul Herson nu dispune de fonduri pentru reparații

Întreaga populație a suferit traume într-o măsură mai mare sau mai mică, iar în condițiile menționate nu ne putem aștepta ca autoritățile locale să funcționeze normal.

Au nevoie de sprijin în fiecare aspect al vieții și va fi nevoie de resurse pentru reconstrucție. În privința boilerelor, orașul nu dispune acum de fonduri pentru a achiziționa componentele necesare.

Banca Mondială a anuțat că va aloca astfel de fonduri substanțiale pentru reconstrucție dar probabil după ce războiul se va sfârși.

Martin speră că și orașul Herson se va număra printre prioritățile guvernului central pentru că deocamdată tot ce poate face echipa de ingineri a orașului Herson este să trimită scrisori și apeluri către producătorii de boilere din Germania pntru a le solicita ajutorul.

Mai jos este transcriere interviului realizat în centrul orașului Herson: 

Newsweek: Ce v-a impresionat cel mai mult de când ați venit în Ucraina? 

Martin McCann: Oamenii care sunt rezistenți, curajoși, au o atitudine candidă, nu vor fi învinși, continuă să zâmbească și să fie prietenoși. A fost emoționant să văd cum ne-am împrietenit și cum m-au acceptat. Desigur, sunt recunoscători pentru ajutorul pe care îl aducem. Mesajul pe care îl aducem eu cu Andy (un alt voluntar britanic) este că ''nu sunteți singuri''. Lumea privește la ce se întâmplă iar noi venim aici nu ca reprezentanți oficiali, dar reprezentăm cumva restul lumii. Ucrainenii sunt încântați când află că au venit aici și britanici, înțeleg că nu sunt singuri. Este foarte reconfortant pentru mine. 

De ce ați venit aici să ajutați? Poate aveți viața dumneavoastră. 

Am timp și am o mașină. Nu am o familie, sunt pensionar, iar cu calitățile mele de inginer am simțit că pot ajuta aici. Asta încerc să fac. 

Așadar, ați văzut războiul la televizor sau pe social media și ați simțit imboldul de a ajuta. 

Da, am venit aici în martie 2022 pentru că am văzut războiul la televizor și am fost șocat și îngrozit de situația nenumăraților refugiați. M-am decis să strâng bani printr-un campanie de crowdfunding. Un prieten m-a ajuta la rândul lui cu o sponsorizare.

Am venit cu o mașină plină de ajutoare pe care le-am lăsat la granița dintre Polonia și Ucraina. Apoi m-am alăturat unor voluntari polonezi care treceau granița în fiecare zi către Liov pentru a transporta refugiați. Era un convoi de 4 mașini și m-au acceptat să mă alătur lor drept a cincea mașină. Reușeam să salvăm 50 de persoane pe zi. Am făcut acest lucru pentru 6 săptămâni, dar apoi voluntarii polonezi au trebuit să se întoarcă la jocurile lor de muncă obișnuite.

Familiile nu îi mai văzuseră, rămăseseră fară bani, astfel că au trebuit să se oprească. Așa că a trebuit să găsesc un nou grup cu care să lucrez.

Am găsit un grup britanic cu care am realizat evacuări pe distanțe mai mari, de peste tot din Ucraina. Cele mai multe către Polonia, dar am dus și un grup până în Anglia. Am simțit o deosebită satisfacție să îi ajut pe acei oameni. 

Suntem în piața centrală din Herson. Care este mesajul dumnevoastră pentru întreaga lume? Ce ar trebui lumea să știe despre acest teribil război?

Bombele cad și ucid la întâmplare

Nu uitați de acest război! Presa tinde să îl treaca tot mai jos în topul știrilor, dar, vă rog, nu-l uitați! Nu uitați de acești oameni care sunt ținuți sub bombardamente în Herson în fiecare zi.

Și nu mă refer doar la câte o explozie sau două. Variază puțin numărul acestora, dar cu siguranță în fiecare oră vei auzi câte o salvă de rachete și toate lovesc orașul. Multe din ele sunt mici și nu provoacă mari distrugeri. Unele  lovesc câte un apartament de unde oamenii au fost deja evacuați astfel că nu ucid pe cineva. Dar altele cad peste piețe.

Un om a fost ucis și alți câțiva au fost răniți acum vreo 2 săptămâni într-un magazin. Iar săptămâna trecută o clădire chiar de lângă piață și gara din Herson au fost de asemenea lovite iar peste 20 de oameni au murit. Așa se desfășoară o zi 'obișnuită' în Herson. 

Iar oamenii își continuă viața cu ceea ce au de făcut în astfel de condiții. Așa că vă rog, nu îi uitați! Nu uitați prin ce au de trecut acești oameni! Poate mi-ar fi foarte greu să cred aceste lucruri dacă nu aș fi venit aici să văd cu ochii mei.

Așa că îmi dau seama că e dificil să înțelegi faptul că oamenii se plimbă printr-o zi însorită, văd acum un cuplu adorabil (de persoane în vârstă), merg la cumpărături, scot câinele la plimbare, iar bombardamentele continuă în jurul lor. Iar acești oameni au nevoie de sprijin. Trebuie să îi alungăm pe ruși! Asta va trebui să se întâmple! Este prioritatea numărul 1. Dar, vă rog, nu uitați de oamenii din multele orașe ale Ucrainei. 

Ce faceți acum în orașul Herson? 

Sunt aici de la Crăciun, când am ajuns conducând mașina mea din Anglia. Este al doilea drum al meu în Ucraina. Am venit aici pentru că atunci când rușii au plecat, fiind împinși de armata ucraineană în afara orașului, au distrus cât de multă infrastructură au putut în retragerea lor precipitată. Iar acest lucru include și sisteme de încălzire pentru locuințele oamenilor.

O mare parte a sistemului de încălzire în fostele țări sovietice este realizată la nivel de cartier. Astfel că un singur sistem de încălzire la care lucrez, deservește 10 blocuri de locuințe, cu o populație totală de cca 750 de persoane. Am luat legătura cu autoritățile orașului întrucât am venit aici pentru a vedea sisteme de încălzire afectate pentru a ajuta la repararea lor.

Sunt inginer cu experiență în astfel de sisteme. Am venit pentru a găsi astfel de boilere afectate și am găsit încă din prima zi în care am ajuns. A doua zi i-am întâlnit pe cei care lucrează la repararea lui și am vorbit cu ei. M-au prezentat directorului Techo-Energo și sunt în discuții cu ei de atunci.

Autoritățile sunt doritoare să lucrăm împreună și să aducem anumite componente de care avem nevoie de la compania care realizează astfel de facilități energetice. Sistemele de control pentru 3 boilere sunt distruse de ruși, astfel că avem nevoie de componente noi. Este un proces lent de rezolvare a problemei tehnice întrucât e nevoie de acele componente. Mi s-a oferit un apartament gratuit în care stau, aproape de fluviul Nipru.

Este foarte aproape de liniile rusești, dar este protejat de ruși de un bloc înalt care se interpune între rușii de pe malul stâng al Niprului și clădirea unei locuiesc acum. Ei pot ajunge la mine cu rachete doar dacă distrug clădirea înaltă dintre mine și ei. 

Și sunt încă oameni care locuiesc acolo? 

Da, m-am împrietenit cu rezidenți de acolo care nu au plecat. Sunt persoane în vârstă, persoane cu dizabilități. Este și un om de 92 de ani, care nu a mai ieșit din apartamentul lui de luni de zile.

Dar el este cumva ajutat. 

Da, îi aducem mâncare. Prietenul meu britanic, Andrew Matteson, aduce aici mâncare în permanență. O distribuie iar uneori îl ajut. Am făcut asta acum câteva zile. A avut 50 de cutii cu mâncare pe care le-a adus la clădirile din zona unde locuiesc și le-a dat imediat. Acum locuiesc acolo 50 de persoane, dar acum cred că mai sunt în oraș cca 5% din numărul inițial al locuitorilor. E foarte greu să judeci acest lucru, mai ales ca străin. 

Această persoană de cca 90 de ani, avea cca 12 ani la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. A fost martor la sfârșitul acelui război iar acum e forțat să trăiască în condiții grele în timpul unui nou război care la rândul său este foarte distrugător. 

Da, faptul că acest om este la finalul vieții lui într-o astfel de situație este sfâșietor, nu-i așa?

Remus Cernea este corespondentul Nesweek în Ucraina

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te