Povestea tragică a simbolului „cizmelor verzi” de pe Everest. Visul supraviețuirii în „zona morții”

DE Daniel Toșa | Actualizat: 21.07.2025 - 18:15
Povestea tragică a simbolului „cizmelor verzi” de pe Everest. Visul supraviețuirii în „zona morții” - Foto: Profimedia images
Povestea tragică a simbolului „cizmelor verzi” de pe Everest. Visul supraviețuirii în „zona morții” - Foto: Profimedia images

Povestea tragică a alpinistului indian Tsewang Paljor, recunoscut după cizmele sale verzi strălucitoare, a devenit un reper sinistru pe traseul spre vârful Everestului. Moartea lui a scos la lumină realitățile dure ale muntelui și limitele supraviețuirii umane în „zona morții”.

SHARE

Tsewang Paljor s-a născut pe 10 aprilie 1968, în satul Sakti din India, înconjurat de munți și văi. A crescut urcând pante abrupte pentru a aduce provizii familiei și a devenit pasionat de alpinism.

Povestea tragică a simbolului „cizmelor verzi” de pe Everest. Visul supraviețuirii în „zona morții”

Cariera sa l-a purtat în regimentul de poliție de frontieră indo-tibetană (ITBP), unde a patrulat zonele montane periculoase de la granița cu China, o activitate care i-a oferit experiența și motivația de a încerca ascensiunea supremă: Muntele Everest.

În 1996, Paljor a făcut parte dintr-o echipă indiană de șase alpiniști care au încercat să atingă vârful Everestului dinspre partea nordică, considerată extrem de periculoasă.

În ciuda avertismentelor meteo, Paljor și doi colegi au continuat escaladarea în condiții extreme. Ultimul contact radio a fost la ora 16:00, când au anunțat că au ajuns pe vârf. În realitate, s-au oprit la o peșteră situată la 400 de metri sub vârf și de acolo n-au mai fost văzuți niciodată în viață.

Sursa foto: Profimedia images

Citește și: Care este primul munte din lume care a devenit propriul proprietar? Este considerat sacru

„Zona morții” – locul unde nici cei mai buni nu rezistă

Everestul are o zonă letală numită de alpiniști „zona morții”, situată la peste 8.000 de metri altitudine. Aici, aerul conține doar o treime din oxigenul disponibil la nivelul mării, ceea ce provoacă hipoxie severă.

Organismul uman nu este pregătit pentru astfel de condiții. Chiar și cu oxigen suplimentar, alpiniștii riscă pierderea cunoștinței, dezorientare sau chiar moarte.

Paljor a murit în această zonă, în urma unei furtuni devastatoare care a făcut numeroase victime și a intrat în istorie drept Dezastrul de pe Everest din 1996.

Citește și: Care este cel mai înalt munte de pe planetă? Are cu 1.400 de metri mai mult decât Everest

Cizmele verzi care au devenit legendă

În anii care au urmat tragediei, corpul lui Tsewang Paljor a fost descoperit sub o stâncă, în apropierea unei peșteri folosite adesea ca punct de odihnă de către alpiniști.

Încălțat cu cizme de un verde strălucitor, cadavrul său a devenit un punct de reper macabru pe ruta nordică spre vârf. Peștera a fost botezată neoficial „Peștera Green Boots”, iar Paljor a devenit cunoscut în întreaga lume sub numele de „Green Boots”.

Sursa foto: Profimedia images

„Cizmele verzi” au fost mult timp vizibile pentru alpiniști, iar unii chiar s-au oprit să-i aducă un omagiu. Încărcat de simbolism, locul amintește tuturor de riscurile uriașe ale Everestului și de prețul pe care îl pot plăti chiar și cei mai experimentați.

În 2014, alpinistul cu cizme verzi a dispărut din locul unde fusese văzut ani la rând. Mulți au speculat că autoritățile chineze, care administrează partea nordică a Everestului, i-au mutat corpul din respect pentru familie.

Totuși, în 2017, cadavrul a fost zărit din nou, posibil readus la suprafață de vânturi puternice sau dezghețul sezonier. De atunci, rămășițele lui „Green Boots” se află, cel mai probabil, în același loc, sub stânca devenită celebră, potrivit Himalayatrip.com.

Sursa foto: Profimedia images

Tsewang Paljor nu a ajuns niciodată pe vârful Everestului, dar povestea sa a rămas în memoria colectivă a comunității alpine.

Cizmele sale verzi au devenit simbolul fragilității vieții și al limitei dintre triumf și tragedie în fața naturii nemiloase.

Tsewang Paljor - Foto: X/ @timecaptales

De ce nu sunt recuperate cadavrele de pe Everest?

Corpurile celor care mor pe Everest sunt, în cele mai multe cazuri, lăsate acolo. Recuperarea lor implică riscuri enorme: efortul fizic extrem, aerul rarefiat, vremea imprevizibilă și pantele abrupte transformă orice tentativă de salvare sau recuperare într-o misiune de viață și de moarte. În plus, echipamentele grele și condițiile precare fac imposibilă coborârea corpurilor de la altitudini mari fără pericol pentru cei implicați.

Până în prezent, peste 300 de oameni și-au pierdut viața pe Everest, iar trupurile multora dintre ei zac încă pe munte. „Green Boots” rămâne, poate, cel mai cunoscut dintre toți. Un martor tăcut al visurilor înghețate în zăpezile Himalayei.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te