Ministrul de externe Andriy Sybiha și-a exprimat temerile Ucrainei că negocierile dintre dictatorul de la Kremlin Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, ar putea reedita Conferința de la Yalta de la începutul lunii februarie 1945, acum exact 80 de ani.
Citește și: Rusia vrea refacerea URSS: Să revenim la sistemul internațional stabilit în 1945. România în pericol
La această reuniune istorică, aproape de încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, liderii de la Moscova, Londra și Washington au împărțit o mare parte din Europa între puterile occidentale și Uniunea Sovietică.
Planul lui Putin pentru rescrierea hărții Europei. Scenariul unei noi "Germanii de EST" în Europa
„Nu vrem Yalta 2”, a declarat Sybiha reporterilor la Paris în această săptămână, avertizând că Kremlinul încearcă să împartă lumea, după bunul plac al Rusiei, iar Trump nu vede pericolul uriaș pentru Europa, ci doar câștigul de care ar beneficia SUA în urma unui astfel de acord.
Conferința de la Ialta din 1945 - Foto: Profimedia images
„Rușii încearcă să prelungească mentalitatea post-Yalta, cu câțiva oameni care stau în jurul mesei și împart lumea”, a spus Sybiha.
Chiar, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a cerut pe 5 februarie 2025, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la Conferința de la Ialta (Crimeea), ca Statele Unite și Europa să revină la sistemul stabilit în 1945.
Citește și: SUA amenință Rusia economic și militar înaintea negocierilor de la Munchen: "Avem instrumente"
Ministrul de externe al Ucrainei, Andriy Sybiha - Foto: Profimedia images
SUA vor bogățiile Ucrainei. Rusia vrea pământul
Secretarul de stat Marco Rubio, s-a concentrat în principal asupra a ceea ce ar obține SUA în schimbul zecilor de miliarde de ajutor militar pe care Washingtonul le-a trimis până în prezent.
Rubio a declarat că se așteaptă să ajungă la un acord pentru bogățiile minerale ale Ucrainei, care va contribui la compensarea acestui ajutor.
„Aceasta ar trebui să fie ancorată într-un interes economic continuu”, a declarat Rubio joi, potrivit KievPost.
Sursa foto: Profimedia images
Citește și: Trump anunță negocieri de pace SUA - Rusia la Munchen. Ucraina refuză invitația: Nu vorbim cu rușii
Coincidența cu anul 1945 și Conferința de la Ialta
Există multe ironii sau coincidențe istorice și geografice similare cu anul de referință 1945.
Conferința de la Ialta a avut loc, desigur, în orașul stațiune sovietic de atunci din Crimeea ucraineană care a fost anexată de Putin în 2014.
Acum, alegerea Munchen-ului ca loc de desfășurare a discuțiilor preliminare de pace a amintit multora de "calmarea" liderului nazist Adolf Hitler în 1938, când prim-ministrul britanic de atunci, Neville Chamberlain, a venit la retragerea liderului nazist din Bavaria și i-a permis acestuia să invadeze Europa de Est.
„Trebuie să ne strângem centurile diplomatice în astfel de turbulențe geopolitice”, a adăugat Sybiha.
Citește și: Trump menține trupele SUA în România, dar ne cere cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare
La o zi după discuția bilaterală a lui Trump cu Putin și insistența că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii în cadrul unor astfel de negocieri de pace, Rubio a subliniat că Statele Unite au „un interes în independența pe termen lung a Ucrainei”.
Donald Trump - Sursa foto: Profimedia imges
„Să sperăm că vom avea în curând vești despre acest lucru: capacitatea de a se asocia cu Ucraina, o întreprindere comună sau ceva de genul acesta, sau drepturile lor minerale, toate resursele naturale pe care le au”, a spus Rubio.
„O parte din acești bani vor merge pentru a rambursa contribuabilului american miliardele de dolari care au fost cheltuite acolo”, a adăugat el.
„O parte din bani vor fi reinvestiți în Ucraina pentru a reconstrui (după) toate distrugerile care au avut loc acolo.”
Joi, Rubio a vorbit, de asemenea, la telefon cu Sybiha, spunând că au discutat despre „diplomație îndrăzneață pentru a pune capăt războiului într-un mod negociat care să conducă la o pace durabilă”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
Europenii sunt interesați de pensii și programe de asistență socială
Unul dintre punctele principale de discuție ale administrației Trump a fost că membrii europeni ai NATO nu au contribuit la bugetele lor de apărare la fel de mult pe cap de locuitor ca Statele Unite.
"Când îi întrebi pe acești oameni, de ce nu puteți cheltui mai mult pentru securitatea națională, argumentul lor este că ne-ar cere să facem reduceri la programele de asistență socială... pentru a putea ieși la pensie la 59 de ani...? Noi subvenționăm asta?", a spus secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
„Aceasta este o alegere pe care au făcut-o”, a spus Rubio. „Dar noi subvenționăm asta?”
O nouă Germanie de Est?
Potrivit unei analize a lui Stephen Collinson de la CNN, publicată joi, „Trump pare să nu aibă nicio obiecție față de faptul că Rusia păstrează prada invaziei sale neprovocate”.
În schimb, administrația sa l-a însărcinat pe Rubio să privească negocierile ca pe un bilanț pentru guvernul SUA, chiar dacă „câștigarea” înseamnă împărțirea teritoriului ucrainean pentru a încheia o înțelegere.
„Poziția SUA cu privire la Ucraina, așa cum a fost articulată astăzi, nu ar trebui să surprindă pe nimeni în Europa. Este exact ceea ce cei din interiorul Europei mi-au spus neoficial, pe canale secrete, în culise, timp de doi ani”, a declarat Nicholas Dungan, fondator și CEO al CogitoPraxis, o companie de consultanță strategică din Haga.
„Ucraina de Vest și Ucraina de Est, la fel ca Germania de Vest și Germania de Est, dar în acest caz - UE Da, NATO Nu”.
„O astfel de soluție ar conjura o ironie istorică crudă”, a scris Collinson.
„Putin, care a privit cu disperare din postul său de ofițer KGB din Dresda cum Uniunea Sovietică se dizolvă, ar putea fi pe punctul de a crea o nouă Germanie de Est în Europa secolului XXI, cu ajutorul Americii”.
Condiția lui Putin pentru pacea "totală" în Ucraina. Rescrierea hărții Europei. România în pericol
Putin a subliniat că orice tratat de pace ar trebui să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului, iar, în opinia sa, acestea se reduc la îndeplinirea unor cerințe extrem de dure impuse de Kremlin.
Printre aceste cerințe, menționate frecvent de oficialii ruși, se află:
- Capitularea totală a Ucrainei și rescrierea hărții de influență a Rusiei în Europa
- Statutul permanent de neutralitate al Ucrainei.
- Abținerea Ucrainei de la aderarea la NATO.
- Restricții severe asupra dimensiunii armatei ucrainene.
- Înlocuirea guvernului de la Kiev cu un guvern favorabil Rusiei
- Retragerea bazelor NATO din flancul estic, cu precădere a scutului anti-rachetă de la Deveselu și a bazei NATO de la Kogălniceanu.
- Retragerea aliniamentului NATO la nivelul anului 1997. Reamintim că România a aderat la NATO în 2004.
Refacerea URSS
Putin și Lavrov au reiterat că Rusia nu este dispusă să facă niciun compromis cu privire la aceste cerințe, care au fost prezentate la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022, înainte de invazia în Ucraina, potrivit Pravda.ua.
În plus, liderul rus a afirmat că în ciuda propunerii lui Joe Biden din 2021 de a amâna aderarea Ucrainei la NATO pentru 10-15 ani, invazia rusă a fost inevitabilă, considerând că acțiunile NATO au fost factorul declanșator al conflictului.
Citește și: Călin Georgescu vrea izolaționalismul economic pe modelul Ceaușescu. Străinii, dați afară din țară
Aceste cerințe extreme ale Kremlinului ar putea avea consecințe grave nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea regională, România fiind un stat aflat în imediata vecinătate a Ucrainei și aliniat la blocul NATO.
Planul lui Vladimir Putin este refacerea fostei URSS prin readucerea țărilor care au făcut parte din blocul sovietic, dar, de această dată și al țărilor care au fost doar sub influență sovietică, precum România.
De-a lungul ultimilor ani, Kremlin a reiterat faptul că prăbușirea regimului comunist și a URSS a fost o "greșeală istorică" ce trebuie reparată.
Citește și: Propaganda rusească pro-Călin Georgescu: „România profundă aspiră la un regim așa cum e în Rusia”
Nostalgia comunistă revine
Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Putin a "reînviat" această idee în fostele țări comuniste din estul Europei. Deja, valul nostalgic comunist este în continuă creștere, inclusiv în România alimentat de fermele de boți și trolli ai Moscovei, în special pe rețelele de socializare.
Citește și: Canalul „Eurasia”, reiterat de Putin, prezentat de Călin Georgescu. A fost conceput de Stalin în '30
Putin este conștient că nu poate să atace o țară NATO prin "metode convenționale" (invazie militară pe modelul Ucraina n.red) și recurge la războiul hibrid la intensitate maximă prin plasarea candidaților cu viziuni extremite, prin mesaje ultranaționaliste, ultraortodoxe și prin demonizarea adversarului (UE și NATO n.red) pentru a-i face pe cetățeni să-și schimbe orientarea politică din nou spre Rusia.
Acest lucru a fost reușit deja în țări precum Ungaria sau Slovacia, care s-au aliniat direct politicilor de la Kremlin. În Germania, partidul extremist AfD, cu viziuni proruse, este într-o continuă creștere în rândul electoratului german.
Citește și: Germania ia în calcul anularea alegerilor pe modelul României. „Așa facem când se implică Elon Musk”
Liderii AfD au promis ruperea Germaniei de Uniunea Europeană, epulzarea în masa a migranților, renunțarea la moneda euro și restabilirea relațiilor cu Rusia.
Citește și: Călin Georgescu, ode halucinante pentru Putin: "Rusia înseamnă lumină și suflet. UE este Mafia"
De partea celaltă, Republica Moldova este ținută în "șah" de Moscova prin sistarea gazelor naturale, ca mai apoi să pozeze în salvatori prin alimentarea urii față de guvernul pro-Occidental. La fel s-a întâmplat și în Georgia, o țară atacată de Rusia în 2009 sub același pretext ca în Ucraina - suprimarea minorității ruse.
Pericolul Călin Georgescu pentru România
Aceeași abordare are loc acum în România, prin susținerea extrem de agresivă a lui Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale din primăvară. Georgescu a reiterat în mai toate declarațiile sale poziția Moscovei - ieșirea României din Uniunea Europeană și din NATO și reorientarea spre Est.
Citește și: Călin Georgescu, în delirul propagandei rusești: NATO pornește Al Treilea Război Mondial din România
Valul "Călin Georgescu" a luat o amploare colosală în România, după primul tur al alegerilor prezidențiale anulate de CCR la finele lui 2024. În ciuda zecilor de dezvăluiri care îl leagă pe Călin Georgescu direct de ideologia lui Vladimir Putin, acesta continuă să se bucure de o simpatie extrem de mare în România.
