Această propunere, recent criticată de Comisia de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei pe probleme de constituţionalitate, nu a primit decât 110 voturi „pentru". Ar fi fost nevoie de o majoritate de 160 de deputaţi din 240 pentru a continua procedura.
Guvernul conservator a lansat o astfel de iniţiativă pentru a încerca să domolească mişcarea de contestare, care denunţă cu vehemenţă presupuse legături cu oligarhia.
Dar această decizie, percepută ca o manevră de a câştiga timp şi de a se menţine la putere până la alegerile generale din martie 2021, a provocat o vie reacţie a manifestanţilor. Ciocnirile protestatarilor cu Poliţia au provocat rănirea a 45 de persoane la Sofia, la începutul lunii septembrie.
Proiectul nu aducea pentru detractorii săi nicio limitare a puterii procurorului general Ivan Gheșev, a cărui demisie este cerută de protestatari.
Remarcând „o ocazie ratată”, Comisia de la Veneţia a regretat, într-un comunicat, „că lansarea reformei constituţionale nu a fost precedată de o dezbatere publică adecvată, că proiectul a fost elaborat în cadrul majorităţii parlamentare, aparent fără niciun aport exterior, şi că motivele anumitor amendamente nu au fost bine explicate".
Manifestaţiile au adunat timp de mai mult de o sută de zile mii de persoane, înainte de a se diminua în ultimele săptămâni, în special din cauza situaţiei sanitare provocate de pandemia de Covid-19.
