Pentru prima dată în istoria sa de 70 de ani, NATO a inclus, în Declarația finală a liderilor celor 29 de state membre, adoptată la Summitul de la Londra, referiri la provocările pe care China le ridică la adresa securității aliaților.
Deocamdată, tonul este extrem de moderat la adresa Beijingului: „Recunoaştem că influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei prezintă atât oportunităţi, cât şi provocări pe care trebuie să le tratăm împreună ca alianţă’’, se arată în declarație.
Norvegianul Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a explicat care sunt provocările în cauză: al doilea buget pentru apărare din lume, rachetele cu rază lungă de acţiune capabile să lovească Europa și SUA, rolul Chinei în Regiunea Arctică, în Africa, investiţiile în infrastructura europeană, atacurile cibernetice împotriva unor țări europene, spionaj industrial etc.
În replică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe chinez, Hua Chunying a apreciat că această „creştere a puterii chineze este cea a unei puteri paşnice“. Fără a numi SUA, demnitarul chinez a susţinut că „cea mai mare ameninţare actuală pentru lume este cea a unilateralismului şi intimidării“.
Macron, avocatul Rusiei
Așa cum era de anticipat, președintele Franței, Emmanuel Macron, a continuat să se erijeze în avocatul Rusiei. El le-a lansat aliaților un apel la un dialog strategic „fără naivităţi“, chiar într-o conferință de presă susținută, înainte de summit, alături de preşedintele american Donald Trump.
„Alianţa noastră are o istorie, dar şi o geografie, prin urmare securitatea şi stabilitatea în Europa nu pot fi garantate temeinic fără un dialog solid şi exigent cu Rusia“, a insistat el după summit, când a ținut să sublinieze că nu are impresia că „toată lumea în jurul mesei“ Alianţei consideră Rusia ca fiind un ‚ „inamic’’, cum se întâmpla cu 70 de ani în urmă.
Cu toate acestea, declarația finală a Summitului de la Londra este la fel de dură cu Rusia ca și cu ocazia unor alte reuniuni la nivel înalt.
Ca o precondiție a ameliorării relației NATO- Rusia, Macron a cerut „progrese“ în rezolvarea crizei ucrainene, având în vedere că, pe 9 decembrie, la Paris, va avea loc o nouă reuniune în aşa-zisul format „Normandia“, între peședintele rus şi cel ucrainean cu Emmanuel Macron şi cancelarul german, Angela Merkel.
Relaţiile între Rusia şi Ucraina s-au deteriorat din 2014, odată cu anexarea Crimeii de către Rusia şi războiul din Donbas, în estul Ucrainei, unde separatiştii susţinuţi de Moscova luptă împotriva forţelor guvernamentale ucrainene.
Deschidere din partea Moscovei
Rusia este pregătită să coopereze cu NATO, susține Vladimir Putin, chiar dacă NATO are un comportament „incorect şi chiar grosier“, care „ignoră interesele Rusiei“.
„Suntem obligaţi să considerăm că extinderea NATO, dezvoltarea infrastructurii sale militare în apropierea frontierelor ruse, reprezintă una dintre potenţialele ameninţări la adresa securităţii ţării noastre“, a spus liderul de la Kremlin.
El a criticat extinderea continuă a NATO, în contextul absenței unei ameninţări din partea Moscovei, după colapsul în 1991 al Uniunii Sovietice.
Un nou tratat INF
Emmanuel Macron are dreptate într-o anumită privință: dialogul cu Rusia este necesar pentru semnarea unui nou acord care să înlocuiască Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), deoarece „Franţa, Germania şi alte ţări europene sunt în prezent ameninţate de noile rachete ruseşti“.
„Situaţia în domeniul nuclear nu este bună“, a recunoscut și Donald Trump. „Cred că Rusia vrea să încheie un tratat şi noi de asemenea.
Credem că este posibil să găsim o soluţie pentru armele nucleare. Credem că ei vor să o facă. Ştim că vor să o facă şi vrem să o facem şi noi“, a spus Trump, precizând că a primit o confirmare în acest sens de la Vladimir Putin.
În luna august, preşedintele Trump a retras oficial SUA din Tratatul INF, pact semnat cu fosta Uniune Sovietică în 1987, în virtutea căruia au fost interzise rachetele lansate de la sol ce transportau focos nuclear pe o distanţă cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.
Ultimul tratat important între SUA şi Rusia în ceea ce privește controlul armamentului, noul tratat START, va expira în 2021. El limitează numărul de focoase nucleare pe care le pot desfăşura cele mai mari puteri nucleare din lume.
Disensiuni diminuate cu Turcia
Relaţiile dintre Turcia şi aliaţii săi din NATO s-au tensionat după decizia Ankarei de a achiziţiona sistemul de apărare antiaeriană rusesc S-400 și după lansarea, fără consultarea partenerilor din Alianță, a ofensivei în nord-estul Siriei împotriva miliţiei kurde - Unitățile de Apărare a Poporului (YPG) -, care s-a aflat în prima linie a luptei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic. Nici instituirea unei zone de securitate în nord-estul Siriei, la granița cu Turcia, nu este văzută cu ochi buni de unele țări membre NATO.
În aceste condiții, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a venit la Summitul NATO de la Londra decis să blocheze un plan de apărare al NATO pentru ţările baltice şi Polonia, dacă Alianța nu recunoaşte YPG drept o grupare teroristă. YPG este o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Turcia o consideră drept organizaţie teroristă.
Macron a avut un meci și cu Erdogan
Cel mai virulent critic al lui Erdogan a fost tot Emmanuel Macron, căruia liderul turc i-a dat o replică dură, după ce liderul din Hexagon a susținut că NATO este „în moarte cerebrală“.
Erdogan a spus că această apreciere reflectă o înţelegere „bolnavă şi superficială“ şi i-a recomandat lui Macron să verifice dacă nu cumva el însuşi este „în moarte cerebrală“.
Turcia este exasperată că Franţa sprijină Forţele Democrate Siriene (FDS) şi, indirect, una din principalele componente ale acestora, YPG.
Emmanuel Macron a insistat că și Franţa consideră PKK o mişcare teroristă, dar a insistat că grupările politice care luptă împotriva Statului Islamic „nu trebuie calificate în totalitate drept grupări teroriste“, chiar dacă unele „pot avea relaţii cu grupări teroriste“.
Întrevedere fără succes
În acest context, în marja Consiliului Nord-Atlantic, a avut loc o întâlnire între Emmanuel Macron, Angela Merkel şi Boris Johnson, pe de o parte, cu Recep Tayyip Erdogan, pe de altă parte.
„Toate clarificările nu au fost obţinute şi toate ambiguităţile nu au fost înlăturate (…) Nu văd un consens posibil cu Turcia privind definiția terorismului“, a spus liderul francez.
„Este clar că nu suntem de acord să clasificăm ca grupări teroriste Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG) şi Partidul Uniunii Democratice (PYD) (care a format YPG în Kurdistanul de Sud - n. red.) şi cred că asupra acestui lucru există un consens“, a adăugat el, referindu-se la aliații din NATO, cu excepția Turciei.
O nouă reuniune în acest format, prima dintr-o serie mai lungă, ar putea avea loc în februarie, potrivit lui Merkel. „Recunoaştem presiunea uriaşă cu care se confruntă Turcia“, a spus și premierul britanic. El a dat ca exemplu refugiaţii, terorismul şi ameninţarea reprezentată de PKK.
După aceste decizii, Erdogan a renunțat să mai blocheze planul de apărare al NATO pentru Polonia şi statele baltice, în ciuda faptului că NATO nu a discutat despre cum să catalogheze milițiile kurde.
Mandatul lui Iohannis la Londra
Preşedintele Klaus Iohannis a participat la dejunul de lucru oferit de preşedintele SUA, Donald Trump, în onoarea şefilor de state care îndeplinesc angajamentul de alocare a 2% din bugetul naţional pentru apărare. Cu acest prilej, el a spus că speră ca mai multe ţări să urmeze acest exemplu.
Cu o zi înainte, șeful statului a fost prezent la recepţiile în onoarea şefilor de stat şi de guverne, oferite de Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham şi de premierul Marii Britanii, Boris Johnson, la reşedinţa din 10 Downing Street.
Șeful statului a punctat că există deschidere din partea NATO cu privire la importanţa Mării Negre pentru organizaţie. „Şi astăzi am reiterat importanţa regiunii Mării Negre pentru întregul NATO”, a spus Iohannis.
El a mai punctat că abordarea tehnologiei 5G trebuie să se facă şi din punct de vedere al securităţii naţionale, dar şi al securităţii NATO, având în vedere pericolul pe care-l reprezintă China.
