Noul preşedinte iranian refuză să se întâlnească cu Biden, dar vrea dialog rodnic în dosarul nuclear

DE Răzvan Nicolae | Actualizat: 21.06.2021 - 20:46
Ultraconservatorul Ebrahim Raisi / Foto: news.ro

Ultraconservatorul Ebrahim Raisi a dat tonul, luni, la trei zile după ce a fost ales preşedinte al Iranului, îndemnând la negocieri rodnice în dosarul nuclear, însă a anunţatcă refuză să se întâlnească cu preşedintele american Joe Biden, relatează AFP.

SHARE

În prima sa confrinţă de presă de după alegeri, vineri, Ebrahim Raisi, un apropiat al numărului unu iranian Ali Khamenei, a declarat, în schimb, că ”nu există obstacole” în reluarea relaţiilor diplomatice cu Arabia Saudită sunnită, rivala Iranului şiit, întrerupte în 2016.

El a anunţat că a ”apărat mereu drepturile omului”, în contextul în care Statele Unite şi numeroase ONG-uri occidentale îl acuză de faptul că se face vinovat de tortură şi execuţii sumare, între alte încălcări ale acestora, în îndelungat asa carieră în cadrul aparatului judiciar iranian, informează news.ro.

Citește și: Un fost atașat militar rus s-a dus la Deveselu ca turist. A pretins că se roagă la o biserică

Noul preşedinte iranian - care urmează să preia funcţia în august - a obţinut aproape 62% din voturile exprimate într-un scrutin marcat de un absenteism-record în alegerile prezidenţiale.

El a salutat, cu toate acestea, în conferinţa sa de presă, ”prezenţa masivă” şi ”semnificativă” a populaţiei iraniene în secţiile de voytare, ””în pofida războiului psihologic al inamicilor Iranului”.

Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, este decidentul în dosarele sensibile, ca cel nuclear

Preşedintele are perogative limitate în Iran, unde esenţialul puterii se află în mâna liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care este decidentul ultim în dosarele sensibile, ca cel nuclear.

În contextul în care în capitala Austriei au loc negocieri în vederea salvării Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, Raisi a anunţat că Iranul ”nu va permite negocieri de plăcerea de a negocia”.

Citește și: VIDEO Interlopul Rechinu, transferat la închisoarea de maximă siguranță din care a evadat El Chapo

”Orice întâlnire trebuie să producă rezultate (...) pentru naţiunea iraniană”, a subliniat el.

Acordul de la Viena oferă Iranului o relaxare a sancţiunilor occidentale şi ONU, în schmbul angajamentului de a nu se dota vreodată cu arma atomică şi de a-şi reduce drastic programul nuclear, plasat sub un control ONU strict.

Însă acordul a fost torpilat în mai 2018 de către fostul preşedinte american Donald Trump, care a retras Statele Unite din document, a reimpus Republicii islamice sancţiuni ridicate prin acord şi le-a multiplicat.

Negocierile actuale de la Viena vizează o revenire a Statelor Unite în acord.

Soluţia presupune o relaxare a sancţiunilor americane, în schimbul revenirii Teheranului la o aplicare strictă a acestui acord internaţonal, din care Iranul s-a retras treptat, ca represalii faţă de sancţiunile americane, renunţând la garanţii cu privire la activităţile sale nucleare controversate pe care le-a acceptat prin document.

Predecesorul lui Raisi, reformatorul Hassan Rohani a ales o deschidere faţă de Occident, favorizând, între altele, Acordul de la Viena din 2015.

Însă noul preşedinte a răspuns ”nu” când a fost întrebat de o publicaţie americană dacă intenţionează să se întâlnească cu Biden, în cazul în care negocierile de la Viena permit o relaxare a sancţiunilor şi o ”rezolvare” a problemelor dintre cele două ţări - inamice de peste 40 de ani.

Iranul ar putea relua relațiile cu Arabia Saudită

În urma unei serii de întâlniri, în ultimele luni, între Iran şi Arabia Saudită, care întreţin relaţii foarte tensionate în ultimele decenii, Raisi a anunţat că ”nu există obstacole, din partea Iranului, faţă de o redeschidere a ambasadelor”.

Referitor la dosarul drepturilor omului, noul preşedinte iranian, care este în prezent conducătorul Autorităţii judiciare, a anunţat că ”tot ceea ce a făcut (el) în cursul anilor (săi) de serviciu a fost orientat către apărarea drepturilor omului” şi i-a invitat pe occidentali să se uite la propriile ”încălcări” în acest domeniu.

Întrebat în 2018 şi în 2020 despre execuţii ale unor mii de opozanţi în 1988, Raisi a negat că a jucat vreun rol, aşa cum îl acuză Occidentul, însă a adus un ”omagiu” ”ordinului” dat, afirmă el, de către ayatollahul Khomeiny, fondatorul Republicii islamice Iran, în vederea acestei epurări.

Raisi moşteneşte o ţară devastată de o gravă criză economică şi socială, o consecinţă a sancţiunilor americane.

El s-a prezentat în campania electorală drept camionul luptei împotriva corupţiei şi apărătorul claselor populare într-o ţară bogată în petrol.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.