Cu o viteză de zbor de până la Mach 9 şi cu o autonomie teoretică de 1.000 km, racheta hipersonică Zircon a trecut cu succes de un nou test luni, ceea ce apropie data punerii sale în serviciu în cadrul marinei ruse, ea urmând să fie instalată pe fregate şi submarine.
Această rachetă hipersonică face parte din panoplia de arme "invincibile" anunţată cu mare pompă în 2018 de către preşedintele rus Vladimir Putin, însoţite de un avertisment adresat ţărilor occidentale: "De acum, ne veţi asculta!"
Citește și: Elev de 8,59 la clasă, nota 2 la examenul de Evaluare. Diferențe și de 5 puncte în toate județele
Două sunt deja în serviciu: racheta Kinjal, aflată în dotarea Forţelor aeriene ruse şi considerată "arma absolută" de către preşedintele rus, şi planorul hipersonic Avangard. Capabil să transporte o încărcătură nucleară, sistemul Avangard dezvoltă o viteză de până la 33.000 km/oră şi îşi schimbă în mod impredictibil cursul sau altitudinea, făcând aproape imposibilă interceptarea sa.
Aceste arme sunt destinate să "intimideze Occidentul", apreciază analistul militar independent Aleksandr Golţ, Vladimir Putin afirmând în repetate rânduri că dezvoltarea lor a fost răspunsul Moscovei la scutul american antirachetă.
Noile arme hipersonice ale Rusiei îi dau un avantaj considerabil lui Putin
La Washington şi NATO, testul de luni nu a trecut neobservat. "Noile rachete hipersonice ale Rusiei sunt potenţial destabilizatoare şi comportă riscuri importante", întrucât pot transporta încărcătură nucleară, a reacţionat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
Un responsabil al NATO a denunţat, la rândul său, dezvoltarea acestor rachete de către Rusia, deoarece "generează un risc crescut de escaladare şi de eroare de calcul", dând asigurări totodată că Alianţa Nord-Atlantică "nu va imita ceea ce face Rusia".
În materie de arme hipersonice, avansul tehnologic rus este de netăgăduit. "Nimeni în afară de Rusia nu le are, dar toţi urmăresc" acelaşi obiectiv, afirmă Aleksandr Golţ.
China a prezentat prima sa rachetă hipersonică în octombrie 2019, iar Washingtonul a reactivat mai multe programe aflate la sertar. Franţa s-a lansat de asemenea în cursă.
"Ruşii sunt pe deplin conştienţi că avansul lor este unul temporar", subliniază Igor Delanoë, director-adjunct al Observatorului franco-rus şi specialist în probleme de apărare.
Citește și: Uniunea Europeană a prelungit cu încă şase luni sancţiunile impuse Rusiei
"Americanii vor recupera decalajul în termen de câteva luni, un an şi jumătate sau cel mult în doi ani", estimează el.
Mai mult decât viteza lor, într-un final nu superioară faţă de cea a unei rachete balistice intercontinentale, armele hipersonice sunt redutabile prin capacitatea lor de a-şi schimba direcţia şi de a nu urma o traiectorie previzibilă, făcând caducă apărarea antirachetă.
În ultimii ani, mai mulţi responsabili americani au tras un semnal de alarmă că acest tip de rachete pun în pericol portavioanele, făcându-le extrem de vulnerabile.
Cu toate acestea, unii analişti apreciază că rachetele hipersonice nu aduc nimic cu adevărat revoluţionar în domeniu.
"Avangard este o realizare ştiinţifică remarcabilă, dar din punct de vedere militar, nu există absolut nicio diferenţă între aceasta şi un focos nuclear obişnuit", consideră Aleksandr Golţ.
În opinia sa, Moscova dispune deja de o armă invincibilă: "Arsenalul său nuclear echivalează aproape jumătate din capacităţile mondiale".
La ce bun atunci atâtea miliarde de dolari cheltuite pentru rachete?, se întreabă AFP.
"Ideea nu este de a utiliza în mod necesar aceste arme, ci de a demonstra că, indiferent de ce fel de armă dezvoltă cineva, eşti primul care o are. Eşti mereu la vârf", subliniază Cameron Tracy, de la Centrul pentru securitate şi cooperare internaţională de pe lângă Universitatea Stanford (SUA).
Rusia ar putea profita în special de avantajul său pentru a readuce SUA la masa negocierilor în materie de control al armelor.
"Este o strategie curentă de a dezvolta noi sisteme de arme nu în ideea de a le desfăşura, ci ca mijloc de negociere", spune Cameron Tracy.
La jumătatea lunii iunie, întâlnirea dintre Vladimir Putin şi preşedintele american Joe Biden a culminat cu un text scurt privind iniţierea unui 'dialog cu privire la stabilitatea strategică', după pauza intervenită sub preşedinţia lui Donald Trump, care a fost marcată de abandonarea Tratatului ruso-american privind forţele nucleare cu raza intermediară de acţiune (INF).
În aşteptarea acestui dialog, care ar putea să aibă sau nu succes, asistăm "cu siguranţă la faza de deschidere a unei curse a înarmărilor", apreciază Hans Kristensen, expert în arme nucleare de la Federaţia oamenilor de ştiinţă americani (Federation of American Scientists).
"O cursă periculoasă pentru a şti cine are capacitatea de a distruge instalaţiile celeilalte tabere mai întâi", spune el, adăugând că "nimeni nu ştie exact cum va sfârşi totul", potrivit Agerpres.
