Această armă inovatoare, care folosește hidrură de magneziu pentru a produce o bilă de foc de câteva ori mai lungă decât o explozie TNT comparabilă, este o abatere de la bombele cu hidrogen tradiționale care se bazează pe fuziunea nucleară.
Citește și: China, „acțiuni ofensive” în jurul Taiwanului. Taipei, în alertă militară maximă
În schimb, folosește o reacție chimică pentru a elibera hidrogen gazos, aprinzând un infern susținut fără căderi radioactive.
Nici nucleară, nici TNT, bomba cu hidrogen a Chinei poate declanșa o furtună de foc de 1.000°C
Inițial concepută pentru aplicații de energie curată, orientarea acestei tehnologii către utilizarea militară a stârnit intrigi și îngrijorări la nivel global. Detaliată într-un articol din Journal of Projectiles, Rockets, Missiles and Guidance și raportată de South China Morning Post, această evoluție semnalează o potențială schimbare în războiul modern, ridicând întrebări cu privire la implicațiile sale strategice, etice și geopolitice, arată eurasiantimes.com.
Tehnologia care dă viață dispozitivului
În centrul dispozitivului se află hidrura de magneziu (MgH₂). Acest compus a fost studiat pe larg pentru potențialul său în stocarea hidrogenului datorită capacității sale de a elibera hidrogen gazos la încălzire.
Explozibilul exploatează această proprietate utilizând o reacție chimică controlată pentru a genera și aprinde hidrogen gazos, creând o minge de foc care depășește 1.000°C și durează peste două secunde. Aceasta este de 15 ori mai mult decât puterea termică a unui explozibil tradițional pe bază de TNT de dimensiuni comparabile.
Ceea ce distinge acest explozibil este compoziția sa non-nucleară. Spre deosebire de bombele termonucleare cu hidrogen care utilizează fuziunea nucleară pentru a genera energie și radiații devastatoare, acest dispozitiv se bazează exclusiv pe reacții chimice. Acest lucru permite efecte termice intense fără consecințele de mediu asociate armelor nucleare.
Citește și: Ce este „strategia Anaconda” prin care China sufocă Taiwan? 282 de nave „stau la pândă”. Ce face SUA
Căldura susținută, care durează peste două secunde în comparație cu blițul trecător de 0,12 secunde al TNT, permite daune termice extinse pe zone vaste. Potrivit cercetătorului Wang Xuefeng de la CSSC, care a condus cercetarea, „Exploziile de hidrogen gazos se aprind cu o energie minimă, au o gamă largă de explozie și declanșează flăcări care se propagă rapid spre exterior, răspândindu-se pe scară largă.”
Această combinație permite un control precis al intensității exploziei, făcând dispozitivul potrivit atât pentru lovituri termice pe suprafețe mari, cât și pentru atacuri țintite asupra activelor de mare valoare, cum ar fi centrele de comunicații sau depozitele de combustibil.
O barieră semnificativă în calea utilizării practice a hidrurii de magneziu a fost producția sa. Reactivitatea ridicată a materialului prezintă riscuri de combustie spontană atunci când este expus la aer, limitând în mod tradițional producția la doar grame pe zi în medii de laborator controlate.
Foto: Profimedia images
Cu toate acestea, o descoperire din 2025 a schimbat acest peisaj. O nouă instalație din provincia Shaanxi, operată de Institutul de Fizică Chimică Dalian, produce acum anual 150 de tone de hidrură de magneziu folosind o metodă de „sinteză într-un singur vas”. Acest proces mai sigur și rentabil a depășit provocările anterioare de fabricație, permițând producția la scară largă și deschizând calea atât pentru aplicații militare, cât și civile.
Capacitatea de a produce hidrură de magneziu în astfel de volume subliniază angajamentul Chinei de a integra această tehnologie în strategia sa de apărare.
