NATO, organizația de apărare formată din 32 de state, a anunțat o campanie masivă de investiții militare, care presupune ca statele membre să aloce până la 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Este mai mult decât dublul obiectivului anterior de 2%, stabilit în 2014 și susținut insistent în ultimii ani de președintele american Donald Trump, potrivit unei analize CNN.
NATO vrea 5% din PIB pentru apărare. Unele țări refuză. Își permite UE să ignore amenințarea Rusiei?
Noua țintă vine pe fondul tensiunilor crescânde dintre Occident și Rusia, unde Kremlinul a escaladat deja războiul din Ucraina și amenință statele NATO, dar și al unei Americi care și-a redus rolul tradițional de garant al securității Europei.
Cu toate acestea, economiile europene se confruntă deja cu datorii uriașe, iar experții avertizează că majorarea bugetelor pentru armată ar putea avea efecte economice și sociale dramatice. Tot mai mulți analiști avertizează că acest obiectiv ar putea fi imposibil de atins.
„Este ceva fără precedent în timp de pace să existe o creștere atât de masivă a cheltuielilor pentru orice articol, în special pentru apărare”, a declarat Marcel Fratzscher, președintele Institutului German pentru Cercetări Economice (DIW), pentru CNN.
Sursa foto: Facebook/NATO
Citește și: Germania se pregătește pentru o „economie de război”. Investiții masive pentru apărarea Europei
Reduceri bugetare, taxe sau datorii. Niciuna dintre soluții nu e realistă
Pentru a atinge pragul de 5% din PIB, guvernele europene au trei opțiuni: reducerea altor cheltuieli publice, majorarea impozitelor sau contractarea unor noi împrumuturi. Însă toate aceste variante sunt fie nepopulare politic, fie nesustenabile economic.
„Multe țări (din Uniunea Europeană) se confruntă cu constrângeri fiscale severe”, au avertizat analiștii de la Bruegel, un think-tank din Bruxelles. „Este nerealist să ne așteptăm ca țările care se luptă de zeci de ani să atingă obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare să accepte în mod credibil un obiectiv mult mai ridicat și nejustificat.”
Citește și: Rutte: Al treilea război mondial poate avea loc peste 3 ani. „NATO să producă mai repede armament”
Deși majoritatea statelor NATO au crescut bugetele de apărare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, obiectivul de 5% aduce un nou nivel de presiune. Acesta implică alocarea a 3,5% din PIB pentru armamente și cheltuieli militare directe, iar restul de 1,5% pentru infrastructuri de suport, cum ar fi porturile sau rețelele logistice.
Citește și: Pregătiri de război. Olanda transformă vagoane de tren în spitale mobile pentru soldații răniți
Datoria publică amenință stabilitatea financiară a Europei
Potrivit unei analize S&P Global Ratings, atingerea pragului de 3,5% pentru apărare ar putea adăuga 2 trilioane de dolari la datoria publică a statelor membre NATO din Europa până în 2035. Acest lucru ar fi extrem de greu de suportat pentru economii precum Italia (datorie de 135% din PIB), Franța (113%) și Belgia (105%), conform datelor Eurostat de la finalul lui 2024.
Premierul francez François Bayrou a avertizat recent că Franța ar putea fi „zdrobită de datorii” dacă nu reduce cheltuielile. „Numai dobânzile la datoria Franței ar putea ajunge la 100 de miliarde de euro în 2029, devenind cea mai mare cheltuială guvernamentală”, a spus acesta, susținând totuși menținerea investițiilor în apărare.
Analiștii consideră că reducerea cheltuielilor sociale – cum ar fi pensiile sau sănătatea – pentru a face loc bugetului de apărare este, practic, imposibilă. „Europa îmbătrânește rapid”, a spus Fratzscher. „Este complet iluzoriu să credem că... guvernele ar putea economisi din pensii, sănătate sau îngrijire.”
Citește și: Generali din Marea Britanie și Germania avertizează: „Putin ar putea ataca NATO până în 2029”
Bruxelles oferă sprijin, dar unele țări refuză noul obiectiv NATO
Pentru a sprijini statele în această tranziție, Comisia Europeană a propus crearea unui fond de 150 de miliarde de euro și a decis excluderea cheltuielilor militare din calculele privind deficitul bugetar. Totuși, soluțiile nu sunt suficiente pentru unele state.
Guntram Wolff, cercetător la Bruegel, a oferit o concluzie tranșantă: „Pur și simplu să nu o facem. Să nu cheltuim mai mult.” Spania, de exemplu, a anunțat deja că nu va atinge pragul de 5%, invocând riscuri legate de reducerea cheltuielilor sociale. În 2023, Spania a cheltuit doar 1,28% din PIB pentru apărare, potrivit datelor NATO.
Citește și: Putin turează „mașinăria de război” pentru o invazie în Europa. 1.000 de tancuri noi până în 2028
Wolff consideră că „cel mai bun indicator al creșterii cheltuielilor pentru apărare este distanța (unei țări) față de Moscova – mult mai mult decât orice angajament asumat la summitul NATO”.
