Mișcarea murală puternic poilitizată din Mexico City a transformat pereții oraşului în artă
Deasupra intrării principale a unui fost colegiu iezuit din Mexico City, o pictură murală viu colorată, care o înfățișează pe Fecioara din Guadalupe, reprezintă atât religiozitatea indigenă, cât și creștinismul care a modelat cultura Mexicului post-colonial.
Pictura murală a fost creată de artistul mexican Fermín Revueltas, între anii 1922 și 1923, când pereții Antiguo Colegio de San Ildefonso au devenit pânzele pictorilor mișcării muraliste emergente din țară.
Artă murală în Mexico City
Pentru a onora arta lui Revueltas, Diego Rivera și José Clemente Orozco, care printre alții au condus mișcarea artistică, cu un secol în urmă, clădirea în stil baroc care servește în prezent ca muzeu găzduiește o expoziție ce asupra semnificației artei lor monumentale, conform AP.
Expoziția, care este actualizată regulat, a primit recent o pictură murală contemporană, creată de meșteri mexicani, care s-au inspirat din vechii maeștri și va dura până pe 12 iunie.
Pictura murală, numită „La Muerte de las Culturas” („Moartea culturilor”) , descrie modul în care mexicanii de origine africană s-au luptat pentru libertate și egalitate și modul în care identitatea comunității a fost construită din asta.
Citeşte şi: Fiii „lordului drogurilor” din Mexic, trafic de fentanil în SUA cu ajutorul unor firme chineze
Jonatan Chávez, istoricul San Ildefonso, a spus că muralismul a apărut într-un context extrem de politizat.
Multe dintre picturile murale critică liderii politici, inegalitatea sau Biserica Catolică, deoarece tinerii muraliști au fost influențați de naționalismul revoluționar și de studiile academice, care le-au transformat ideile despre populația indigenă.
Unii artiști și-au exprimat opiniile sociale și politice pictând figuri divine sau referințe religioase.
Citeşte şi: Columbia intenționează să trimită 70 de „hipopotami de cocaină” escobarieni în India și Mexic
O frescă din 1924, pe care José Clemente Orozco a intitulat-o „La Alcancía” („Pușculița”), arată două mâini zvelte, care depun monede, într-o cutie deschisă, în partea de jos, și aruncă banii într-o altă mână, care pare mai puternică și reprezintă Biserica Catolică. .
Pentru alți câțiva muraliști – precum Revueltas și Fernando Leal – scopul a fost să găsească noi modalități de a portretiza ceea ce a însemnat cucerirea militară și spirituală condusă de spanioli.
„San Ildefonso are acea reminiscență, în care religiosul este prezent, pentru că face parte din identitatea culturală a oamenilor”, a spus Chávez.
Nu întâmplător s-a născut muralismul în acest loc. Cu sute de ani înainte de 1923, când au fost terminate cele mai vechi picturi murale, acesta a fost locul în care iezuiții și-au condus activitatea educațională.
