Printre cei nouă condamnaţi, se regăsesc unele dintre cele mai respectate personalităţi ale luptei pentru libertăţi în fosta colonie britanică, apostoli ai non-violenţei care s-au mobilizat vreme de decenii pentru instaurarea unui sufragiu universal veritabil.
Unul dintre cei mai cunoscuţi condamnați este avocatul de 82 de ani Martin Lee, care înainte de retrocedarea din 1997 a fost desemnat de Beijing să elaboreze Legea fundamentală, ce serveşte drept mini-Constituţie în această regiune semiautonomă. Erau de asemenea urmăriţi în justiţie fosta deputată şi avocată Margaret Ng, 73 de ani, magnatul mass-media Jimmy Lai şi fostul deputat Leung Kwok-hung, supranumit "Long Hair". Aceştia doi din urmă se află în prezent în detenţie provizorie în cadrul unor procese distincte în numele legii draconice asupra securităţii naţionale, pe care Beijingul a impus-o la sfârşitul lui iunie 2020.
Ceilalţi sunt personalităţi importante din Frontul Civil al Drepturilor Omului (CHRF), coaliţia care a organizat cele mai mari manifestaţii în 2019, când Hong Kongul a trecut prin cea mai gravă criză politică de după retrocedarea către China, în 1997, cu acţiuni şi mobilizări aproape zilnice.
Partidul Comunist Chinez „reformează” radical sistemul electoral din Hong Kong
Vinovați de organizare şi de participare la o reuniune ilegală
Tribunalul districtului Hong Kong a declarat şapte dintre aceste persoane vinovate de organizare şi de participare la o reuniune ilegală, în timp ce alţi doi au pledat "vinovat". Ei riscă până la cinci ani de închisoare.
Dosarul se referă la organizarea unei reuniuni neautorizate pe 18 august 2019, care a fost una dintre cele mai mari manifestaţii din timpul celor şapte luni de contestare. Organizatorii au informat despre 1,7 milioane de manifestanţi în acea zi, ceea ce ar reprezenta aproape unul din patru locuitori ai Hong Kongului. Însă această cifră nu a putut fi verificată independent. Timp de mai multe ore, un imens cortegiu a parcurs paşnic străzile din centrul insulei Hong Kong.
Utilizarea de către autorităţi a acuzaţiei de "organizare şi participare la o reuniune neautorizată" este denunţată de multă vreme în Hong Kong de către asociaţiile de apărare a drepturilor omului.
Drepturile uigurilor: China sancţionează personalităţi şi entităţi britanice pentru „minciuni”
Popularitatea mişcării de contestare s-a tradus la urne prin triumful opoziţiei în alegerile locale din noiembrie 2019. Însă la începutul lui 2020 mişcarea a încetinit brusc, sub efectul cumulat al restricţiilor asupra adunărilor publice în contextul pandemiei de coronavirus şi al miilor de arestări, dar şi al unei oarecare oboseli a manifestanţilor.
Exceptând abandonarea legii controversate asupra extrădărilor care a declanşat de fapt mişcarea de contestare, manifestanţii nu au obţinut nimic, iar puterea chineză şi-a reimpus în 2020 autoritatea în regiunea turbulentă, în special prin intermediul legii asupra securităţii naţionale. Acum, nicio manifestaţie nu mai este posibilă în Hong Kong şi, sub pretextul pandemiei de coronavirus, autorităţile au amânat cu un an alegerile legislative în care opoziţia avea toate şansele să-şi vadă aprobată popularitatea luptei sale.
