Kissinger a scris în săptămânalul britanic The Spectator că iarna impune o pauză în operațiunile militare de amploare din Ucraina, comparând această situație cu cea din august 1916, când principalii combatanți occidentali din Primul Război Mondial au căutat medierea SUA pentru a pune capăt conflictului pe cale pașnică.
Însă președintele american de atunci, Woodrow Wilson, confruntat cu viitoarele alegeri, a ratat momentul în care diplomația ar fi putut opri măcelul și salva milioane de vieți.
„Lumea de astăzi se află într-un moment de cotitură comparabil în Ucraina, în timp ce iarna impune o pauză în operațiunile militare pe scară largă de acolo. Mi-am exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru efortul militar aliat de a contracara agresiunea Rusiei în Ucraina. Dar se apropie momentul să ne bazăm pe schimbările strategice care au fost deja realizate și să le integrăm într-o nouă structură în vederea obținerii păcii prin negociere", a scris diplomatul veteran.
Kissinger a declarat că, în opinia sa, neutralitatea Ucrainei nu mai are sens și că "un proces de pace ar trebui să lege Ucraina de NATO, indiferent de modul în care se exprimă".
Fostul secretar de stat a declarat că rezultatul conflictului nu ar trebui să fie o Rusie slăbită deoarece „Moscova a avut contribuții decisive la echilibrul global și la balanța de putere timp de peste o jumătate de mileniu".
"Rolul său istoric nu ar trebui să fie degradat", a scris el.
Citește și
VIDEO „Juice”, pilot ucrainean de MIG : „Rușii nu mai atacă în forță. Noi luptăm ca occidentalii”
Viață cruntă la Twitter în ERA Musk. Jurnaliștii care au scris despre noul proprietar, blocați
În cazul în care Rusia, cu "raza sa de acțiune nucleară globală", ar fi cuprinsă de probleme interne, acest lucru ar putea declanșa probleme în întreaga lume, a spus el.
Potrivit soluțiilor propuse de Kissinger, Rusia se poate retrage din zonele pe care le-a luat în timpul operațiunii militare speciale, dar nu și din RPD, RPL și Crimeea.
"Dacă linia de demarcație de dinainte de război dintre Ucraina și Rusia nu poate fi realizată prin luptă sau prin negocieri, ar putea fi explorată recurgerea la principiul autodeterminării. Referendumurile supravegheate la nivel internațional privind autodeterminarea ar putea fi aplicate în cazul unor teritorii deosebit de divizate care au schimbat apartenența în mod repetat de-a lungul secolelor", a continuat Kissinger.
"Scopul unui proces de pace ar fi dublu: să confirme libertatea Ucrainei și să definească o nouă structură internațională, în special pentru Europa Centrală și de Est. În cele din urmă, Rusia ar trebui să își găsească un loc într-o astfel de ordine".
