Pentru aceşti cinci condamnaţi, justiţia a primit un ordin de execuţie ratificat de preşedinţie. Această semnătură este indispensabilă şi a fost deja aplicată în cazul a peste 340 de condamnări pentru "fapte criminale sau teroriste", potrivit unor surse securitare din cadrul preşedinţiei irakiene.
Aceste documente au fost semnate din 2014, adică aproape toate în timpul preşedinţiei lui Fouad Massoum, în toiul ascensiunii grupării jihadiste Stat Islamic (SI) în Irak. Însă ratificările au continuat în timpul mandatului început în 2018 de Barham Saleh, cunoscut că este, cu titlu personal, împotriva pedepsei capitale.
Dacă în 2019 mai mult de una din şapte execuţii din lume a avut loc în Irak - 100 de condamnaţi executaţi prin spânzurare pe an - recentele atacuri sângeroase ale SI împotriva unor civili sau militari au suscitat un val de indignare printre irakieni. Zeci de irakieni au manifestat deja în Nassiriya pentru a cere mai multe execuţii şi "răzbunare" pentru familiile "martirilor" ucişi de jihadişti.
Potrivit apărătorilor drepturilor omului, pedeapsa capitală este "un instrument politic" în Irak pentru lideri prinşi între o opinie publică care cere "răzbunare" şi structurile politice, judiciare şi securitare, incapabile să oprească atentatele.
În opinia Înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, în Irak au loc "încălcări frecvente ale dreptului la un proces echitabil, o reprezentare juridică ineficientă, o prea mare încredere în mărturii şi numeroase acuzaţii de tortură şi rele tratamente".
Comunitatea internaţională a dus în noiembrie 2020 o campanie după executarea a 21 de condamnaţi, aproape toţi pentru "terorism", în încercarea de a pune capăt acestei "maşini a morţii" din Irak.
Până acum niciunul dintre cetăţenii străini membri ai SI condamnaţi la moarte în Irak nu au fost executaţi, însă 11 francezi şi un belgian se află în prezent pe ''culoarul morţii'', potrivit Agerpres.