Gazul rusesc spre Finlanda a fost oprit. Finlandezii refuză șantajul Moscovei de a plăti în ruble
Aprovizionarea Finlandei cu gaze naturale din Rusia a fost întreruptă sâmbătă, a anunţat compania energetică publică finlandeză Gasum, după ce ţara nordică a refuzat să plătească furnizorului Gazprom în ruble.
"Livrările de gaze naturale către Finlanda în cadrul contractului de aprovizionare Gasum au fost întrerupte", a declarat compania într-un comunicat, adăugând că acum gazul va fi furnizat din alte surse prin gazoductul Balticconnector, care leagă Finlanda de Estonia.
Grupul finlandez a declarat vineri că a fost informat de către gigantul rus Gazprom cu privire la întreruperea livrărilor începând de sâmbătă.
În aprilie, Gazprom a cerut ca toate plăţile viitoare pentru livrările sale de export de gaze să fie decontate în ruble şi nu în euro, dar Gasum a respins cererea şi grupul a anunţat marţi că va cere arbitraj în justiţie.
Deşi gazul reprezintă doar 8% din energia consumată în Finlanda, cel folosit de ţara nordică provine în principal din Rusia.
Citește și: VIDEO Momentul în care o rachetă rusească distruge centrul cultural din Lozova abia reconstruit
Gasum a asigurat însă că va putea obţine gaz de la alţi furnizori şi că îşi va continua activităţile "în mod normal".
Finlanda a dezvăluit deja vineri planuri de a se lipsi de gazul rusesc iarna viitoare, anunţând în special închirierea pe zece ani, împreună cu Estonia vecină, a unui terminal plutitor de regazificare a gazelor naturale lichefiate (GNL).
Furnizarea de gaze către câteva ţări care au refuzat să plătească în ruble pentru a nu sprijini economia rusă în timpul războiului din Ucraina, precum Polonia şi Bulgaria, a fost deja întreruptă de Gazprom.
Anunţul vine la câteva zile după suspendarea exporturilor ruseşti de electricitate către Finlanda, din cauza unor probleme de plată.
Citește și: VIDEO Tornadă devastatoare, în vestul Germaniei: Zeci de răniţi şi pagube materiale importante
Finlanda şi vecina ei Suedia au decis să se alăture NATO din cauza ofensivei ruse împotriva Ucrainei, considerând că Moscova este o ameninţare, în timp ce decenii, mai ales pe tot parcursul Războiului Rece, cele două ţări au ales nealinierea.
Finlanda, în special, are o graniţă cu Rusia de aproximativ 1.300 km.
Moscova a avertizat deja Helsinki că o candidatură oficială de aderare la NATO ar fi "o greşeală gravă cu consecinţe de amploare".
Rusia şi-a justificat în special atacul din Ucraina prin apropierea vecinului său vestic de NATO, considerând că aceasta reprezintă o ameninţare "existenţială" la adresa securităţii sale.
