Franța, Germania și Polonia au scos nave în Marea Baltică pentru a intercepta petrolierele Rusiei.
Nava Dupuy de Lôme a Marinei Franței și-a început misiunea vinerea trecută, efectuând supravegheri într-o zonă în care NATO solicită informații suplimentare despre operațiunile rusești.
Misiunea a fost catalogată ca fiind clasificată și nu a fost emisă nicio confirmare oficială.
Franța, Germania și Polonia au scos nave în Marea Baltică pentru a intercepta petrolierele Rusiei
Dupuy de Lôme (A759) a fost pus în funcțiune în Marina Franceză în aprilie 2006.
Proiectată în cadrul programului MINREM (Moyen Interamées Naval de recherche ElectroMagnétique), nava este echipată pentru a detecta, intercepta și analiza emisiile electromagnetice în intervalul 300 MHz - 90 GHz.
De asemenea, Germania a staționat nava sa de recunoaștere Oker în Marea Baltică, operând în apropierea orașului Kaliningrad și în Golful Finlandei în ultimele săptămâni.
Nava are sarcina de a intercepta și înregistra semnale electromagnetice.
Incidente ce pot degenera în conflict deschis
La 19 mai, Rusia a eliberat nava Green Admire, un petrolier sub pavilion liberian, deținut de o companie greacă.
Nava fusese reținută cu o zi înainte în timp ce tranzita apele teritoriale rusești, după ce plecase din portul estonian Sillamäe cu un transport de petrol de șist. A fost primul incident de acest gen care a implicat o navă comercială în zonă.
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că reținerea a fost probabil un „răspuns” la presiunea tot mai mare asupra flotei de petroliere a Rusiei care operează în Marea Baltică.
Incidentul a urmat unei confruntări anterioare care a implicat petrolierul Jaguar, care se îndrepta spre Rusia.
Potrivit autorităților estoniene, echipajul a ignorat instrucțiunile Marinei Estoniene. Nava a fost ulterior escortată în portul rusesc Primorsk de un avion de vânătoare rusesc Su-35S, care a încălcat spațiul aerian estonian și nu a avut comunicare bidirecțională cu controlul traficului aerian estonian.
Polonia monitorizează infrastructura critică din Marea Baltică
Marina poloneză a desfășurat nava hidrografică Heweliusz pentru a monitoriza mișcările „flote din umbră” a Rusiei.
Potrivit ministrului polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, nava va monitoriza petrolierele din apropierea infrastructurii critice din Marea Baltică.
La 20 mai, autoritățile poloneze au detectat o navă petrolier despre care se crede că face parte din flota din umbră a Rusiei, manevrând în apropierea cablurilor electrice subacvatice dintre Polonia și Suedia. Nava se afla în afara zonei economice exclusive a Poloniei.
Citește și: Cum se apără Europa dacă Rusia atacă înspre Țările Baltice. România va ridica avioane de luptă
Mai târziu în acea seară, o aeronavă de patrulare a aviației navale poloneze a fost trimisă în zonă. Echipajul aeronavei a stabilit contactul radio cu petrolierul și a emis un avertisment că nava este monitorizată. Ulterior, petrolierul a părăsit zona și a navigat spre un port rusesc.
La 21 mai, Centrul de Operațiuni Maritime al Poloniei a trimis nava Heweliusz la locul incidentului pentru a inspecta zona pentru a depista potențiale amenințări la adresa infrastructurii maritime critice.
Citește și: Europa dezbate trimiterea de trupe ale Forțelor Aeriene în Ucraina. Cu ce ar participa România?
Heweliusz este echipată cu sisteme hidrografice moderne, inclusiv sistemul informatic HOMAR, și transportă două ambarcațiuni hidrografice.
Tensiunile în Marea Baltică au crescut de când s-a decis ca navele-fantomă ale Rusiei, ce transportă petrol, aflat sub embargo, să fie oprite și verificate la încărcătură.
Rusia se declară pregătită să-și apere navele în Marea Baltică prin „orice mijloace disponibile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Tensiunile în Marea Baltică au crescut de când s-a decis ca navele-fantomă ale Rusiei, ce transportă petrol, aflat sub embargo, să fie oprite și verificate la încărcătură.
Rusia se declară pregătită să-și apere navele în Marea Baltică prin „orice mijloace disponibile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.