Europa dezbate trimiterea de trupe ale Forțelor Aeriene în Ucraina. Cu ce ar participa România?
SkyShield ar mobiliza 120 de avioane de vânătoare europene pentru a ajuta Ucraina să își apere infrastructura civilă și instalațiile de export.
Criticii spun că ar putea exista riscul unei escaladări periculoase cu Rusia, în cazul în care vreun avion al NATO ar fi doborât.
Europa dezbate trimiterea de trupe ale Forțelor Aeriene în Ucraina
Mai multe țări europene iau în considerare desfășurarea avioanelor de vânătoare și a avioanelor forțelor aeriene naționale în vestul Ucrainei pentru a consolida apărarea aeriană a țării, în contextul în care negocierile de pace dintre Kiev și Moscova se prelungesc.
Secretarul american de stat, Marco Rubion, a declarat la o audiere în Senat, că, „provocarea fundamentală pe care o avem în Ucraina este că Rusia vrea ceea ce nu are în prezent și la care nu are dreptul, Iar Ucraina vrea ceea ce nu poate recupera militar.”
Acest impas pune sub semnul întrebării un armistițiu în viitorul „imediat”, cum a cerut președintele american, Donald Trump.
Europa a început să își promoveze inițiativa SkyShield ce implică furnizarea a peste 100 de avioane de vânătoare pentru a patrula infrastructura civilă și coridoarele de export ale Ucrainei împotriva rachetelor și dronelor rusești, potrivit Al Jazeera, citată de Kyiv Post.
Piloții NATO s-au antrenat în multe exerciții comune Quick Reaction Alert pentru interceptarea avioanelor rusești.
SkyShield este o strategie de apărare aeriană propusă în februarie de fosta deputată ucraineană Lesya Orobets, fondatoarea ONG-ului „Prețul Libertății”, în coordonare cu experți în aviație britanici și ucraineni.
„Prin mobilizarea a doar 120 de aeronave europene, SkyShield poate obține un impact militar, politic și socioeconomic mai mare decât 10.000 de trupe terestre europene”, au argumentat susținătorii planului într-un raport al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene publicat în martie.
Cu ce ar participa România la planul Skyshield pentru apărarea Ucrainei?
Avioanele ar avea baza în Polonia și România vecine și ar zbura în mare parte la vest de Nipru, la cel puțin 200 de kilometri distanță de linia frontului actuală.
Avioanele românești Carpathian Vipers, împreună cu aeronave Typhoon FGR4 ale RAF, au participat la exerciții de reacție pentru interceptarea aeronavelor rusești, în cadrul activității de poliție aeriană a NATO în Baltica.
Detașamentul Forțelor Aeriene Române „Viperele Carpatine” este desfășurat acum în Estonia ca parte a misiunii NATO de Poliție Aeriană consolidată în regiunea Baltică.
Acest detașament, format din avioane F-16 Fighting Falcons, operează alături de Forțele Aeriene Portugheze și de alți aliați NATO.
Desfășurarea lor asigură securitatea spațiului aerian NATO deasupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, lucrând în cadrul misiunii colective de Poliție Aeriană Baltică.
Acest detașament este calificat să participe la misiunea SkyShield, dacă se va decide acest lucru.
Riscurile ca avioanele NATO să fie doborâte de Rusia
Susținătorii planului susțin că riscul unui conflict cu Rusia este scăzut, având în vedere că avioanele rusești au fost reticente de luni de zile să intre în spațiul aerian ucrainean de teama apărării aeriene a Ucrainei.
Însă adversarii planului susțin că apărarea aeriană a Ucrainei este mai potrivită pentru interceptarea rachetelor și dronelor rusești decât forțele aeriene ale țărilor partenere și că utilizarea avioanelor de vânătoare este o modalitate costisitoare și ineficientă de a proteja cerul în mediul de război modern de astăzi, dominat de drone ieftine.
O altă mare preocupare este ce s-ar întâmpla dacă avioanele de vânătoare occidentale ar fi doborâte în timp ce protejează Ucraina sub steagul unei țări NATO.
Citește și: Scut în Europa împotriva Rusiei. România, apărată de rachete Storm Shadow, Taurus și Tomahawk
„Dacă un avion european cade și un pilot este ucis, va fi foarte dificil pentru un guvern european să explice acest lucru”, a declarat colonelul Konstantinos Zikidis din cadrul Forțelor Aeriene Elene.
Rusia atacă furibund cu sute de drone
Doborârea avioanelor de vânătoare F-16 a devenit o țintă prețioasă pentru Rusia.
Ucraina a pierdut recent al treilea avion de vânătoare, la 16 mai, după ce a fost lovit de o rachetă sol-aer (SAM). Pilotul s-a catapultat în siguranță după ce a distrus trei ținte în timpul unei misiuni de luptă.
Citește și: Noua „găselniță” a lui Putin: Ucraina trebuie să se închine la Biserica Ortodoxă rusă
Un alt efect potențial al propunerii Skyshield ar fi eliberarea Forțelor Aeriene ale Ucrainei de actuala sa misiune defensivă, ceea ce le-ar permite să își concentreze mai multe resurse pe acțiuni ofensive împotriva Rusiei.
Atacurile rusești cu rachete și drone au crescut constant pe măsură ce invazia la scară largă a progresat.
Rusia a stabilit un nou record sâmbătă, lansând 273 de drone Shahed împotriva Ucrainei.
