Intitulată „Mai devreme sau mai târziu, societatea maghiară se va întreba de ce Ungaria rămâne în urma României”, analiza citează afirmațiile a doi cunoscuți economiști unguri, Lajos Bokros și György Surányi, făcute la un eveniment al Asociației jurnaliştilor maghiari.
„Nici economia mondială, nici economia maghiară nu sunt în criză, întrucât PIB-ul nu scade, șomajul nu crește, dar inflația este mare, ceea ce este cu adevărat neplăcut”, a precizat György Surányi, fost președinte al Băncii centrale.
Potrivit fostului guvernator, situația inflaționistă actuală atât în SUA, cât și în UE, ar fi putut fi evitată dacă guvernele și băncile centrale ar fi reacționat la timp la pericol.
Potrivit lui Lajos Bokros, inflația din Ungaria este cauzată de cinci factori:
- politica monetară maghiară a fost prea laxă de prea mult timp;
- același lucru se poate spune despre buget;
- a fost o greșeală faptul că guvernul a permis creșterea excesivă a salariilor într-o măsură care a depășit creșterea productivității economiei maghiare;
- sistemul bancar a supracreditat economia maghiară;
- motivele externe;
„Prim-ministrul Viktor Orbán are dreptate că, dacă s-ar termina războiul, inflația de 20 la sută s-ar înjumătăți pentru că cauzele externe ar dispărea, dar și atunci există cei 10 la sută cu care ar trebui să se ocupe guvernul, a spus György Surányi. În Ungaria, inflația de bază este de 22,3 la sută, în zona euro este un sfert din aceasta, iar acesta este un indiciu foarte bun că cauzele inflației se găsesc aici”, a susținut György Surányi.
Potrivit celor doi economiști, țara a căzut într-o capcană din cauza politicii economice defectuoase din ultimii zece ani.
„Este o mare neînțelegere că o țară ar putea fi permanent competitivă cu salarii mici”, a spus și Lajos Bokros, fost ministru de Finanțe.
„Au fost câteva exemple în acest sens, niște <<tigri>>, așa cum era China pe vremuri, dar în economia maghiară, unde forța de muncă s-a epuizat, este o misiune imposibilă să concurezi cu salarii mici. Ar trebui să apelăm la producție cu valoare adăugată mare, dar asta nu funcționează cu patru muncitori cu studii generale. Cei care, pe de altă parte, au în spate opt sau chiar 20 de ani de studii, nu vor fi dispuși să lucreze ieftin”, a precizat el.
Potrivit lui Lajos Bokros, guvernul subminează foarte mult educația, care se pare că urmărește să inunde țara cu forță de muncă ieftină.
În opinia sa, guvernul nici măcar nu vrea să aducă locuri de muncă care creează valoare adăugată mare țării. A trecut mult timp de când toată lumea din această țară este interesată de progresul tehnologic și de a ajunge din urmă cu UE”, a spus fostul ministru de finanțe.
Potrivit celor doi economiști, politica bugetară a guvernului ungar a împins țara într-o capcană: măsurile de reducere a cheltuielilor luate în ultimele luni preiau resurse din economie într-un moment în care creșterea este deja încetinită.
În același timp, potrivit lui Bokros, reducerea cheltuielilor bugetare nu poate fi numită un pachet de austeritate în sensul că nu au un focus de politică economică. Este o soluție nerezonabilă pentru buget să rețină plăți timp de două luni.
Guvernul nu folosește austeritatea pentru a corecta defectele structurale dăunătoare. Potrivit fostului ministru de Finanțe, un bun exemplu în acest sens ar fi încetarea Centrului Klebelsberg responsabil cu managementul educației, care este o instituție dăunătoare din punct de vedere al politicii educaționale și care costă foarte mulți bani.
Dar economiștii consideră că cele 130 de miliarde de forinți cheltuiți pentru mass-media publică și 120 de miliarde de forinți pentru propaganda guvernamentală sunt la fel de inutile și pot fi ușor abandonate.
Citește și: VIDEO Teroristul de la Istanbul care a ucis șase persoane și a rănit alte 81, arestat
Potrivit Surányi, rambursarea impozitului pe venitul personal în valoare de 670 de miliarde de forinți, acordată înainte de alegeri, a fost o decizie la fel de viciată, deoarece a zdruncinat bugetul.
„Acești bani ar fi putut fi folosiți mult mai util pentru a consolida educația, asistența medicală sau sfera socială. Dacă guvernul ar fi cheltuit-o pentru asta, tot ar fi creat un deficit, dar s-ar fi făcut progrese în rezolvarea măcar a unor probleme sociale importante”, a adăugat el.
Potrivit Surányi, guvernul nu va avea resursele necesare pentru a face față acestor probleme sociale grave în următorii doi sau trei ani. Fostul bancher central crede că, de ani de zile, guvernul a cheltuit o sumă nerezonabil de mare pe investiții – stadioane, săli de sport – pe care nimeni nu le folosește. Sutele de miliarde din buget au intrat în investiții ineficiente sau au fost delapidate de cei care au primit sprijinul, iar, din această cauză, cheltuielile uriașe nu au dus țara înainte.
Citește și: VIDEO Istoria lui Ionuț Butoi, veteran rănit în Afganistan, devenit campion olimpic. Trăiesc să ajut
Potrivit lui Bokros, guvernul Orbán a impus țării un sistem oligarhic care nu servește eficienței economiei. Întrebarea este dacă Ungaria poate reveni la bazele statului de drept. Potrivit acestuia, acest lucru ar fi important chiar dacă numai din cauza responsabilității politicii economice.
Potrivit lui Bokros, oligarhii au ocupat acum toate zonele care produc pentru piețele interne. Nu mai există venituri absorbabile în economie care să fie suficiente pentru a menține sistemul oligarhic, iar în această situație, mai devreme sau mai târziu, societatea maghiară își va pune întrebarea de ce Ungaria se destramă chiar și în comparație cu România, a spus fostul ministru de Finanțe.
