În interviul intitulat „Bătălia mea pentru salvarea prințesei Diana”, chirurgul cardiolog MonSef Dahman a povestit cât a luptat întreaga echipă pentru a o salva pe prințesă, contrazicând, prin povestea minut cu minut a încercărilor de resuscitare, teoria conspirației potrivit căruia medicii sosiți la fața locului au lăsat-o să moară, că așa era „ordinul”.
În dimineața zilei de 31 august 1997, când Diana a fost rănită grav în accidentul de mașină de la Paris, Dahman a fost convocat la fața locului de la spitalul Pitié-Salpêtrière, unde era de gardă.
Timp de câteva ore în acea dimineață de duminică, Dahman, tânăr chirurg, de 33 de ani, a jucat un rol central în lupta disperată pentru salvarea vieții Dianei, Prințesa de Wales.
Până acum nu a vorbit niciodată cu un ziar despre acest episod. Însă într-un interviu exclusiv pentru un podcast al Daily Mail, el a amintit în detalii dramatica luptă pentru a face inima Prințesei Inimilor”, cum i se spunea popular, să bată din nou.
Accidentul din pasajul Alma s-a petrecut la 12.23 PM. Echipa de medici sosiți la fața locului a încercat s-o stabilizeze pentru a putea fi transportată cu ambulanța. A suferit un stop cardiac în timp ce era mutată în ambulanță. După ce a fost resuscitată, a fost transportată la spitalul unde lucra Dahman. A ajuns acolo la 2.06am.
Nu a vrut să descrie anumite aspecte ale tratamentului pe care l-a administrat, din motive de confidențialitate a pacientului. Daily Mail a ales, de asemenea, să nu publice anumite detalii prezentate anchetelor oficiale cu privire la moartea ei. Importantă a fost lupta disperată a medicilor de a-i salva viața.
La radiografie, a reieșit că suferea de sângerări interne foarte grave. S-a îndepărtat excesul de lichid din cavitatea toracică.
Dar hemoragia a persistat și Diana a primit transfuzii de sânge cu O negativ în camera de urgență, până să i se stabilească grupa ei de sânge.
În jurul orei 2.15 a suferit un alt stop cardiac. Situația devenise din ce în ce mai critică. Era nevoie de o intervenție extremă.
În timp ce a fost supusă unui masaj cardiac extern, Dahman a efectuat o procedură chirurgicală când Diana încă se afla pe targă în camera de urgență.
Această circumstanță a fost „cu adevărat excepțională” și a indicat cât de îngrozitoare devenise situația ei. „Am făcut această procedură pentru a-i permite să respire”, explică Dahman. „Inima ei nu putea funcționa corect, în lipsă de sânge."
În urma acestei intervenții, Dahman a descoperit că Diana suferise o rană semnificativă în pericard, care protejează inima.
Prognosticul s-a agravat. Acum era ora 2.30. Era nevoie de un miracol. Lui Dahman i s-a alăturat în camera de urgență profesorul Alain Pavie, probabil cel mai important chirurg din Franța. Fusese chemat de acasă. Dacă cineva putea să o salveze, el era acela.
Pavie a decis că Diana trebuie mutată într-una din sălile de operație ale spitalului. Bănuia că sursa principală a sângerării interne nu fusese încă găsită. A fost necesară o explorare chirurgicală suplimentară.
Această procedură a descoperit cea mai gravă rană - o ruptură la vena pulmonară stângă sus, la punctul de contact cu inima. Pavie a suturat leziunea.
Citește și
Meghan Markle nu va participa la ceremonia în memoria prințesei Diana. Harry va merge singur
Prinții William și Harry acuză BBC că a alimentat paranoia prințesei Diana
Cele mai semnificative daune fizice foseseră reparate. Dar fără rezultat. Inima Dianei, care se oprise înainte de explorarea chirurgicală, nu repornea. Pierdeau bătălia pentru a o salva.
„Am încercat șocuri electrice de mai multe ori și, așa cum făcusem în camera de urgență, masaj cardiac”, spune Dahman. S-a administrat adrenalină. Dar nu i-am putut face inima să-i bată din nou.”
Echipa a continuat aceste eforturi de resuscitare încă o oră și, în cele din urmă, la ora 4 dimineața, s-a luat decizia că nu se mai putea face nimic pentru a o resuscita.
„A fost o decizie de echipă. Au încetat toate eforturile de resuscitare. Viața extraordinară a Dianei, Prințesa de Țara Galilor, ajunsese la sfârșit”, spune Dahman.
Cea mai cumplită amintire din acea noapte, carel-a șocat, a fost atunci când „un francez” s-a apropiat de el și s-a oferit să-i cumpere saboții plini de sânge.
„Ah, saboții tăi, mă interesează. Vreau să-i cumpăr, sunt pătați de sânge albastru”, i-a spus acesta.
Îngrozit, Dahman s-a descotorosit de acei saboți.
„Și așa s-a sfârșit pentru mine întâmplările acelei nopți”, a încheiat Dahman.
