Cutremurul din România a declanșat măsuri speciale peste Prut. Republica Moldova a activat Celula de criză
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7, produs miercuri dimineață în România, a fost resimțit și în Republica Moldova, unde locuitorii au simțit două zguduituri succesive. Autoritățile de la Chișinău au activat mecanismul de raportare al Celulei de criză.
Autoritățile din Republica Moldova au început să centralizeze informațiile din teritoriu pentru a stabili dacă seismul produs în România a provocat pagube sau dacă există persoane care au nevoie de ajutor. Instituțiile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență sunt pregătite să intervină, dacă va fi necesar.
Cutremurul din România a declanșat măsuri speciale peste Prut. Republica Moldova a activat Celula de criză
Cutremurul produs la ora 02:48 în zona Vrancea, una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa de Est, a fost resimțit în mai multe zone din România, dar și în statele vecine. Printre țările în care mișcarea tectonică a fost percepută de populație se numără și Republica Moldova.
La scurt timp după producerea cutremurului, Centrul Național de Management al Crizelor a anunțat că a activat mecanismul de raportare al Celulei de criză. Scopul acestei măsuri este colectarea rapidă a informațiilor din teritoriu și evaluarea eventualelor consecințe ale seismului asupra populației și infrastructurii.
Potrivit autorităților moldovene, instituțiile cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență au început centralizarea datelor pentru a determina dacă au existat efecte semnificative provocate de cutremur.
Citește și: Raed Arafat explică de ce nu s-a emis mesaj RO-Alert pentru cutremur: „Am fi avut comentarii”
Până în prezent, autoritățile nu au raportat victime, persoane rănite sau pagube materiale care să necesite intervenții de amploare. Cu toate acestea, procedurile de monitorizare au fost menținute pentru a exista o imagine completă asupra situației din teren.
Activarea mecanismului de raportare reprezintă o procedură standard în astfel de situații și permite coordonarea rapidă între instituțiile statului responsabile de protecția populației. În cazul apariției unor probleme cauzate de seism, informațiile pot fi transmise și analizate în timp real, astfel încât răspunsul autorităților să fie unul cât mai rapid.
Recomandări pentru populație în cazul producerii unui cutremur
Pe lângă monitorizarea situației, Centrul Național de Management al Crizelor a transmis și o serie de recomandări pentru cetățeni privind comportamentul adecvat în timpul și după un cutremur.
Specialiștii le recomandă oamenilor să se adăpostească sub o masă solidă sau lângă un element de rezistență al clădirii, să se îndepărteze de ferestre și de obiectele care s-ar putea prăbuși și să evite utilizarea ascensoarelor pe durata seismului. De asemenea, accesul în clădirile avariate trebuie evitat până la verificarea acestora de către experți, scrie News.ro.
Autoritățile au subliniat și importanța informării din surse oficiale. În perioadele de incertitudine, informațiile neverificate care circulă pe rețelele sociale pot genera panică și pot îngreuna intervenția instituțiilor responsabile.
Citește și: De ce nu s-a dat RO-Alert la cutremur? Explicațiile șefului DSU, Raed Arafat
Totodată, cetățenii sunt îndemnați să apeleze numărul unic de urgență 112 doar în situații reale de urgență. În urma unor seisme puternice, serviciile de intervenție pot fi suprasolicitate, iar apelurile nejustificate pot întârzia acordarea ajutorului persoanelor care au nevoie imediată de asistență.
Cutremurul din Vrancea readuce în atenție vulnerabilitatea seismică a regiunii și necesitatea pregătirii populației pentru astfel de evenimente. Chiar dacă seismul resimțit miercuri nu a provocat victime sau distrugeri majore în Republica Moldova, reacția rapidă a autorităților arată că mecanismele de gestionare a situațiilor de criză rămân active și pregătite să intervină atunci când contextul o impune.
Monitorizarea continuă a efectelor seismului și comunicarea permanentă cu populația reprezintă elemente esențiale pentru limitarea riscurilor și pentru menținerea unui răspuns coordonat în situații de urgență care pot afecta simultan mai multe state din regiune.