Comunismul este mai important decât viețile oamenilor. De ce nu a oprit China noul coronavirus

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 28.03.2020 - 17:27
Foto: Guliver/ Getty Images

Autoritățile comuniste chineze au avut la dispoziție șapte săptămâni să anihileze nou coronavirus. Nu au făcut-o. De ce? Politica a fost mai importantă decât populația. Comunismul a fost mai important decât viețile oamenilor.

SHARE

Cotidianul „The New York Times” a pus cap la cap informațiile despre debutul epidemiei cu noul coronavirus.

A ieșit la iveală un tablou terifiant.

„Autoritățile chineze au pus secretomania și ordinea socială mai presus de sănătatea oamenilor. În loc să confrunte virusul cu transparență, au preferat să nu alarmeze populația și să-i pună pe liderii Partidului Comunist într-o postură proastă”, a scris NYT.

Newsweek România vă prezintă cele maia importante informații din ampla analiză publicată de prestigiosul cotidian.


Pe 30 decembrie 2019, medicul Li Wenliang a scris pe un chat intern că „o boală misterioasă a afectat șapte pacienți ai unui spital”.

El a încercat astfel să-și avertizeze colegii de la o școală cu profil medical.

„Secția de urgențe este în carantină”, a scris Li.

„Înfricoșător”, a replicat un coleg. Apoi a întrebat dacă este vorba de SARS, care a lovit China în 2002. Doctorul Li nu știa răspunsul.

În miezul nopții, reprezentanți ai autorităților sanitare din orașul Wuhan l-au convocat pe medicul Li Wenliang și i-au cerut explicații despre motivele care l-au făcut să pună în circulație informația respectivă.

Trei zile mai târziu, Poliția l-a obligat să semneze o declarație în care să admită că este vinovat de „comportament ilegal”.

Autoritățile chineze știau de existența noului coronavirus de la începutul lunii decembrie 2019. Din cauza modului în care au gestionat această amenințare, virusul a devenit o amenințare globală.

De la momentul apariției primului simptom până la decizia autorităților chineze de a închide orașul Wuhan au trecut șapte săptămâni.

Șapte săptămâni în care epidemia putea fi oprită. Șapte săptămâni în care, din păcate, locuitori din Wuhan au călătorit în toată lumea. Cele 11 milioane de oameni care trăiesc în Wuhan nu au fost conștienți că trebuie să se protejeze și să-i protejeze pe ceilalți.

Marea mușamalizare

În aceste săptămâni, autoritățile din China au preferat să-i reducă pe medici la tăcere, ca de altfel și pe ceilalți care au tras semnale de alarmă. Abia pe 1 ianuarie, autoritățile au închis Piața Huanan, epicentrul pandemiei. Venită prea târziu, măsura a fost ineficientă.

Decizia de a nu face publice informațiile despre noul coronavirus de la început a avut motivații politice. Oficialii din Wuhan ai Partidului Comunist se pregăteau de congresul anual din luna ianuarie.

În ciuda înmulțirii cazurilor de îmbolnăviri, oficialii comuniști au declarat în mod repetat că nu au apărut noi cazuri de persoane infectate.

Pentru că nu au informat publicul și nu au avertizat comunitatea medical, chineză și internațională, susțin experții în sănătate, guvernul chinez a pierdut fereastra de oportunitate în care putea să prevină pandemia.

Primul caz a fost la începutul lui decembrie 2019. Despre el există puține informații.

Până în momentul în care autoritățile chineze s-au decis să iasă public pe această temă, virusul s-a răspândit agresiv și a devenit o amenințare de mari proporții. Astăzi este o urgență globală. O pandemie.

În ultima zi a anului 2019, după ce mesajul doctorului Li a ieșit din grupul restrâns în care îl distribuise, autoritățile s-au chinuit să controleze informația. Poliția a anunțat că investighează opt persoane care au răspândit zvonuri despre COVID- 19.

În aceeași zi, autoritățile de sănătate din Wuhan, forțate de aceste zvonuri, au anunțat că 27 de persoane suferă de o pneumonie provocată de cauze necunoscute.

Cu toate acestea, autoritățile au precizat că nu există motive de alarmare a populației. „Boala poate fi prevenită și controlată”, au precizat oficialii.

Doctorul Li, medic oftalmolog, s-a întors la serviciu după ce a fost mustrat. Pe 10 ianuarie a tratat o pacientă de glaucom. Nu știa că era deja infectată cu noul coronavirus, probabil de către fiica sa.

Piața Huanan

În scurt timp, medicii au observat că cele mai multe noi cazuri de pneumonie virală au un numitor comun: pacienții au legătură cu Piața Huanan din Wuhan.

Pe 1 ianuarie, autoritățile au închis-o, pentru a fi dezinfectată. Pentru public aceasta a fost prima dovadă transparentă că autoritățile se confruntă cu virusul.

Cu o zi înainte, pe 31 decembrie, autoritățile naționale alertaseră biroul din Beijing al Organizației Mondiale a Sănătății despre izbucnirea epidemiei.

Oficialii chinezi, însă, au adoptat un ton optimist, anunțând că au stopat virusul la sursă, că infectările fuseseră limitate și că nu există dovezi că se răspândește de la om la om. Toate acestea în condițiile în care autoritățile chineze nu aveau nico dovadă medicală concretă în sprijinul celor susținute.

La 9 zile după închiderea Pieții Huanan, unul dintre cei care își făceau cumpărăturile în mod regulat a murit, devenind prima victimă a noului coronavirus, după cum a precizat un raport al Comisiei de sănătate din Wuhan.

În vâstă de 61 de ani, pacientul a fost identificat doar după numele de familie, Zeng. El suferea deja de boli ale ficatului și avea o tumoră în abdomen.

Autoritățile au informat despre decesul său abia la două zile după ce s-a întâmplat. În plus, nu au menționat un detaliu important pentru a înțelege cursul epidemiei.

În cazul soției lui Zeng au apărut simptome la cinci zile după acesta. Ea nu fusese niciodată în Piața Huanan. Virusul se transmitea, deci, de la om la om.

Cursa pentru identificarea ucigașului

La 40 de km distanță de Piața Huanan, oameni de știință de la Institutul de Virusologie din Wuhan, care studiau mostre prelevate din spitale, au înțeles rapid că noua epidemie are legătură cu SARS.

În acest timp, opinia publică din China și de la nivel mondial era ținută în beznă de refuzul autorităților comuniste de a spune adevărul.

Totuși, medicul Li și unii dintre colegii săi au început să transmită avertismente în legătură cu noul coronavirus. Lu Xiaohong, șeful Secției de gastroenterologie la Spitalul Municipal de Urgență nr. 5 din Wuhan, a declarat publicației „China Youth Daily” că a aflat în 25 decembrie 2019 că virusul se transmite în rândul medicilor care tratau pacienți.

Era, așadar, cu trei săptămâni înainte ca autoritățile chineze să recunoască existența epidemiei, lucru care s-a întâmplat abia pe 20 ianuarie 2020.

Lu nu a făcut publică îngrijorarea sa, dar a avertizat o școală din apropierea Pieții Huanan.

În prima săptămână a lunii ianuarie 2020, Spitalul nr. 5 s-a umplut cu pacienți diagnosticați cu COVID- 19. Mulți dintre ei erau membri ai aceleiași familii, o dovadă că noul coronavirus se transmitea de la om la om, lucru exclus inițial de autoritățile chineze.

În prima săptămână din ianuarie, cercetătorii Institutului de Virusologie au izolat genetic virusul. Pe 7 ianuarie, l-au botezat 2019-nCoV.

Patru zile mai târziu, au încărcat concluziile lor într-o bază de date a oamenilor de știință de pe glob. Asta a permis oamenilor de știință șă-l studieze și să-și pună concluziile în comun. Comunitatea științifică a elaborat un test care să identifice persoanele infectate cu noul coronavirus, dar liderii politici chinezi au rămas refractari.

Politica, mereu pe primul loc

Pe măsură ce virusul se răspândea, la începutul lunii ianuarie 2020, primarul din Wuhan, Zhou Xianwang, își făcea campanie agresivă pe tema planurilor futuriste pentru sectorul de sănătate din oraș.

China era în plin sezon politic, perioada în care oficialii comuniști participă la o reuniune legislative anuală a partidului, de tipul Marii Adunări Naționale, în care se discută și adoptă politici publice.

Nu e o perioadă bună știrilor proaste.

Când Zhou și-a prezentat raportul anual în cadrul reuniunii, pe 7 ianuarie, a promis construirea de noi școli medicale în oraș, organizarea unei expoziții mondiale dedicată sănătății și un parc industrial futurist pentru companiile din sectorul medical.

Nici el, nici alți oficiali din Wuhan, nu au menționat nici măcar o dată izbucnirea epidemiei.

„Politica e întotdeuna pe primul loc”, le-a spus oficialilor comuniști guvernatorul provinciei Hubei, Wang Xiaodong, pe 17 ianuarie, citând din regulile lui Xi Jinping, președintele Chinei, referitoare la comportamentul oficialilor comuniști de top. ”În aceste vremuri, chestiunile politice sunt cele mai importante”, a adăugat el.

La scurt timp, în Wuhan a fost organizată o sărbătoare publică, la care au participat 40.000 de persoane, semn că politicienii nu au luat în serios amenințarea noului coronavirus.

Pe măsură ce reuniunea Partidului Comunist era în desfășurare, Comisia de sănătate informa zilnic despre evoluția virusului, repetând că nu sunt cazuri noi, nu există dovezi că se transmite de la om la om, că nu există cazuri de medici infectați.

„Știam că nu acesta era adevărul”, scrie într-o plângere anonimă primită de Comisia Națională pentru Sănătate din China, prin intermediul site-ului instituției.

Autorul s-a prezentat drept medic în Wuhan și a descris o explozie a îmbolnăvirilor începând cu 12 ianuarie.

Tot el a povestit că oficialii au recomandat doctorilor de la un spital de top să nu folosească termenul de ”pneumonie virală” când întocmesc rapoartele medicale.

Eforturile guvernamentale de a preveni dezvăluirile publice au convins chiar și cetățeni educați. ”Dacă nu vor apărea cazuri în zilele următoare, epidemia este învinsă”, a declarat Guan Yi, un respectat profesor de boli infecțioase la Universitatea din Hong Kong.

Comunicatele Organizației Mondiale a Sănătății au reprodus reasiguările date de oficialii chinezi. Cu toate acestea virusul s-a răspândit. Thailanda a raportat primul caz pe 13 ianuarie.

Un oraș sub asediu

Primul deces și răspândirea virusului dincolo de granițele Chinei au atras atenția înalților oficiali de la Beijing. Zhong Nanshan, un renumit epidemiologist ieșit la pensie, implicat în lupta cu SARS, a fost trimis în Wuhan să evalueze situația.

A ajuns pe 18 ianuarie, zi în care oficialii locali și-au schimbat radical declarațiile despre virus. La o conferință de sănătate din provincia Hubei, desfășurată în aceeași zi, medicilor li s-a cerut să facă din lupta cu noul coronavirus o prioritate.

Un document intern al Spitalului Unional din Wuhan a avertizat angajații că noul coronavirus se transmite prin salivă.

Pe 20 ianuarie, la o lună după ce simptomele s-au răspândit, anxietatea oamenilor a crescut și informațiile au explodat în public.

Dr. Zhong a anunțat într-un interviu la televiziunea chineză de stat că nu există nicio îndoală că virusul se transmite de ela om la om și că un pacient a infectat 14 membri ai personalului medical.

Proaspăt reîntors din Myanmar, Xi Jinping a făcut prima sa declarație despre epidemie, transmițând un scurt set de instrucțiuni. Abia la ordinul lui Xi Jinping aparatul birocratic chinez a început să acționeze. În următoarele 11 zile numărul morților a crescut la 200.

Era prea târziu. Tăvălugul morții se pusese în mișcare și mii de oameni urmau să-i cadă victime. Printre ele și medicul Li Wenliang, cel care a tras primul semnalul de alarmă.

Autoritățile chineze spun că motivul morții doctorului Li este infecția cu noul coronavirus. O iformație ce trebuie luată cu precauția cuvenită.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.