Ministrul de Interne britanic, Suella Braverman, a semnat un "acord privind migrația și securitatea" cu omologul său austriac, Gerhard Karner, după ce subiectul deportării a fost convenit între cele două state.
Austria, care nu vrea România în Schengen, apelează la deportarea migranților prin „modelul Rwanda”
Austria este prima țară din UE care semnează un astfel de acord cu Regatul Unit, al cărui program de deportare „tip Rwanda”, în valoare de 140 de milioane de lire sterline, este suspendat până la pronunțarea unei hotărâri a Curții Supreme privind legalitatea acestuia.
Programul de deportare al Austriei ar urma să fie diferit de cel al Regatului Unit prin faptul că persoanele deportate într-o țară terță ar putea să se întoarcă în Austria dacă cererile lor de azil ar fi acceptate. Cei respinși vor fi trimiși înapoi în țările lor de origine.
În cadrul sistemului propus de Regatul Unit pentru Rwanda, persoanele ar fi expulzate cu un bilet dus-întors către țara din Africa Centrală pentru a solicita azil, cu excepția cazului în care pot demonstra că ar fi expuse la un risc de "vătămare gravă și ireversibilă".
Citește și: România poate pune Austria „cu botul pe labe” în scandalul Schengen. Șantajul devine legal
Rishi Sunak și ministrul de interne fac presiuni asupra partenerilor europeni pentru a revizui acordurile internaționale privind azilul, inclusiv Convenția privind refugiații și Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO), în fața unei crize mondiale a migrației.
Curtea Supremă este așteptată să se pronunțe asupra legalității politicii britanice privind Rwanda la mijlocul lunii decembrie. Dacă va avea succes, Ministerul de Interne speră ca primele zboruri de deportare să fie în aer în februarie.
Citește și: Austria, niciun argument pentru a nu lăsa România în Schengen. Ce se întâmplă cu cererile de azil
În cazul în care aceasta va fi declarată ilegală pe motiv că există riscul ca solicitanții de azil să fie returnați în țara de origine cu încălcarea drepturilor omului, Sunak va fi supus unor presiuni intense din partea multor parlamentari conservatori, inclusiv a cel puțin opt membri ai cabinetului său, pentru a renunța la CEDO.
Austria vrea deportarea în „sistem Rwanda” în toată Europa
De asemenea, Austria a făcut presiuni asupra UE pentru a adopta un sistem de tip Rwanda în întreaga Europă, ca parte a schimbărilor pentru a face față creșterii numărului de sosiri dinspre Marea Mediterană și frontierele sale estice.
Karner, ministrul austriac de interne, a declarat: "Marea Britanie are multă experiență în ceea ce privește procesarea în viitor a cererilor de azil în afara Europei. Aceasta a fost o temă importantă în cadrul întâlnirii mele cu ministrul de interne de la Viena, deoarece Austria poate beneficia de această experiență.
Citește și: Presa austriacă face jocurile lui Nehammer ca să țină România afară din Schengen. Cifrele adevărului
"Vom continua să depunem un efort consistent astfel încât, Comisia Europeană să avanseze și să permită astfel de proceduri în afara Europei."
"Criza globală a migrației este provocarea epocii noastre, Marea Britanie și continentul european fiind martorii unor mișcări uriașe de persoane care călătoresc ilegal peste granițele noastre. Acest lucru reprezintă o povară fără precedent pentru comunitățile și serviciile noastre publice.
Austria este un aliat apropiat în combaterea migrației ilegale și am început deja să împărtășim cunoștințele despre acțiunile și strategiile noastre, cum ar fi expulzările din țări terțe. Această declarație comună reprezintă un angajament de a colabora mai strâns pentru a ne atinge obiectivele și de a ne intensifica cooperarea cu privire la o gamă largă de provocări în materie de securitate”, a declarat ministrul britanic al Internelor, Suella Braverman.
România nu e pe ruta migrației! - Cifrele oficiale FRONTEX
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:
- Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
- Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
- Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
- Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
- Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
- Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
- Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.
