Eugen Tomac, europarlamentar PMP, explică că prin procesul inițiat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, România a câștigat dreptul de a exercita veto fără a suporta consecințe negative.
România poate pune Austria „cu botul pe labe” în scandalul Schengen. Șantajul devine legal
Practic, România poate bloca orice inițiativă a Austriei în Uniunea Europeană fără teama de a fi implicată în proceduri costisitoare.
„Mai e un lucru extrem de important și trebuie să rețină autoritățile române. În procesul pe care l-am deschis la CJUE, în decizia pe care am primit-o în primă instanță, se subliniază o chestiune extrem de importantă: Tribunalul UE spune că România nu poate fi judecată, de exemplu, dacă va încerca să utilizeze dreptul de veto în orice acțiune a Consiliului Uniunii Europene până când va fi primită în Schengen, pentru că Tribunalul UE constată că dreptul acesta la șantaj în UE devine legal. E o chestiune de nuanță extrem de importantă, că până acum orice încercare de blocare a vreunei decizii UE era interpretată.
Citește și: Iohannis: „Spaţiul Schengen nu mai funcţionează. Prin aderarea României, ar deveni mai sigur”
Iată că există această premieră în justiția europeană când practic e legalizat șantajul. De aceea, eu cred că e important să utilizăm toate instrumentele legale pe care le avem la dispoziție pentru a elimina aceatsă umilință pe care o aplică Austria împotriva noastră”, a susținut Eugen Tomac, la B1TV.
Președintele PMP anticipează că România nu va obține un vot favorabil în Consiliul JAI din decembrie. Astfel, statul român ar trebui să se pregătească pentru un plan alternativ: „Să dea în judecată Austria pentru această discriminare inacceptabilă. România nu poate progresa atât timp cât nu are acces la piața unică europeană, iar asta înseamnă și includerea în Spațiul Schengen”, spune europarlamentarul PMP.
Austria nu poate fi obligată în justiție să ne lase în Schengen
Austria nu poate fi obligată în justiție să ne lase în Schengen. Acest aspect a fost decis de Curtea de justiție a UE.
Curtea de Justiție a UE nu i-a dat câștig de cauză eurodeputatului român Eugen Tomac, care cerea să se constate ilegalitatea deciziei prin care România nu a fost primită în Schengen ca urmare a deciziei Consliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie 2022.
Citește și: Austria spulberă visele României de aderare la Schengen. Condiția imposibilă pe care a impus-o
Curtea a declarat indamisibilă cererea lui Tomac, deși a apreciat că România a îndeplinit condițiile pentru a fi în Schengen.
„În urma aderării sale la Uniune la 1 ianuarie 2007, România a luat o serie de măsuri în cadrul procedurilor de evaluare Schengen între 2009 și 2011, cu scopul de a îndeplini criteriile necesare pentru aplicarea deplină a dispozițiilor acquis-ului Schengen.
Citește și: Cum vrea România să pună presiune pe Austria ca să intre în Schengen. Spania e „vârful de lance”
Ulterior, Comisia Europeană a confirmat că România îndeplinește condițiile necesare pentru ca dispozițiile acquis-ului Schengen să fie recunoscute ca fiind aplicabile în acest stat și a invitat Consiliul să ia măsurile necesare în acest sens, într-o primă comunicare către Parlamentul European și Consiliu din 2 iunie 2021”, potriviti deciziei.
România în Schengen, un vis imposibil
Austria alege să nu ne permită aderarea la spațiul Schengen, potrivit ultimului sondaj de opinie. Herbert Kickl din partea Partidului Libertății pare să fie viitorul cancelar. Kickl are o poziție și mai radicală în privința migrației.
Cu el cancelar, șansele României sunt cel puțin la fel de mici pentru o aderare la Schengen.
Pentru o lungă perioadă de timp, liderul ÖVP și cancelarul federal Karl Nehammer a reușit să mențină în sondaje un avantaj (deși în continuă scădere) în funcție. Acest lucru s-a pierdut în ultimul sondaj de opinie.
Citește și: Decizia Austriei de a nu ne lăsa în Schengen are sprijinul populației? 64% nu au încredere în UE
Dacă în septembrie, 19% erau de partea lui Nehammer față de liderul FPÖ, Herbert Kickl (17% la momentul respectiv), acum situația s-a schimbat complet: Kickl (19%) este cu mult înaintea lui Nehammer (13 la sută) și a liderului SPÖ Andreas Babler (14 la sută).
Liderul Neos, Beate Meinl-Reisinger, se află pe locul patru, cu opt procente, în întrebarea (teoretică) pentru cine ar vota electoratul austriac ca șef al guvernului în cazul unor alegeri directe. Dominik Wlazny alias Marco Pogo de la Partidul Berii ar fi ales cu șase procente, iar liderul Partidului Verzilor și vicecancelarul Werner Kogler se situează la patru procente.
Austria alege să nu ne permită aderarea la Schengen
Doar NEOS a anunțat că ar sprijini aderarea României la Schengen.
Altfel, Partidul fostului ministru de interne Herbert Kickl se situează la 30%, cu un avans considerabil față de Partidul Social-Democrat (SPÖ) și de Partidul Popular Austriac (ÖVP), aflat la guvernare, cu 23% și, respectiv, 22%.
