Apel către România, Polonia: Doborâți dronele și rachetele Rusiei cu F-16 și sisteme Patriot.
Unii analiști militari susțin că a ajuta Kievul să doboare drone și rachete deasupra Ucrainei, împreună cu interceptarea și eliminarea amenințărilor aeriene care rătăcesc pe teritoriul țărilor vecine, nu ar fi o escaladare.
Însă întârzierea deciziei de a trece la astfel de acțiuni nu face decât să-l încurajeze pe președintele rus Vladimir Putin.
„Rusia ne-a presat în atâtea locuri, din ce în ce mai încrezătoare că nu vom face nimic”, a argumentat Ben Hodges, general american, fost comandant al forțelor armatei americane în Europa.
Apel către România, Polonia: Doborâți dronele și rachetele Rusiei cu F-16 și sisteme Patriot
„A sosit timpul să luăm măsuri mai active pentru a ajuta Ucraina să câștige, precum și pentru a proteja oamenii nevinovați”, a declarat Hodges pentru RFE/RL.
Acest lucru vine în timp ce Occidentul - Statele Unite și Marea Britanie - cântărește dacă să permită Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare mai adânc în interiorul Rusiei, mai ales după ce Putin a primit rachete balistice din Iran.
Fredrik Wesslau, de la Centrul de Studii Est-Europene din Stockholm, fost diplomat, a prezentat recent în jurnalul de Afaceri Externe din SUA o propunere ca NATO să-și protejeze flancul estic și să ofere vestului Ucrainei o acoperire aeriană atât de necesară.
„Ideea este de a desfășura mijloace terestre și aeriene de la aliații NATO, deci, de exemplu, sistemele Patriot sau F-16 în Polonia, Slovacia și România, de partea lor a graniței cu Ucraina, în locații strategice, și să folosească aceste active pentru a intercepta drone și rachete rusești care, în primul rând, intră în spațiul aerian al acestor aliați, dar și pentru a le intercepta deasupra teritoriului ucrainean atunci când se îndreaptă către NATO și aliații NATO", a explicat Wesslau pentru RFE/RL într-un interviu.
România și Letonia, ambele membre NATO, au raportat recent că dronele militare rusești le-au încălcat spațiul aerian. Niciuna dintre țări nu a intervenit militar, deși România avea avioane militare ridicate la interceptare și mai târziu a spus că nu are legislație care să permită astfel de operațiuni.
Citește și: Casa Albă, despre dronele rusești din spațiul aerian românesc: arată pericolul războiului lui Putin
România a mai spus că „bucăți dintr-o dronă rusească” au fost găsite la un „loc de impact” de la marginea satului Periprava din Tulcea, de-a lungul graniței româno-ucrainene. Letonia a spus că o dronă a zburat în spațiul aerian al țării din Belarus și s-a prăbușit în municipalitatea Rezekne.
Deși sunt rare incidentele de drone și rachete, totuși acestea s-au prăbușit în statele vecine cu Ucraina - inclusiv Polonia, Bulgaria, România, Croația și acum Letonia - de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022.
Citește și: Polonia cere un răspuns NATO pentru dronele rusești. „În România și Letonia, situația e gravă”
România a avut de suferit în special. Împarte o graniță de 650 de kilometri cu Ucraina și are un teritoriu ce se află la câteva sute de metri de porturile ucrainene fluviale pe Dunăre, ținte frecvente ale Rusiei.
"De la invazia pe scară largă lansată de Rusia, fragmente de drone și rachete rusești au fost găsite pe teritoriul aliat de mai multe ori. Aceste acte sunt iresponsabile și potențial periculoase", a declarat pentru RFE/RL un oficial NATO care nu a vrut să fie numit.
„Deși recunoaștem dreptul fiecărui aliat de a-și proteja propriul spațiu aerian, ceea ce fac aliații individuali în sprijinul Ucrainei poate conta și pentru NATO în ansamblu. Aliații vor continua să se consulte cu privire la pașii suplimentari pentru protejarea și apărarea teritoriului aliat. Ceea ce este clar este că NATO nu va deveni parte la conflict”, a adăugat oficialul.
