Politico: Cum a ignorat UE resursele uriașe ale Groenlandei? Gafa geopolitică istorică care ne va costa scump
Groenlanda deține unele dintre cele mai mari rezerve de pământuri rare din lume, dar Europa le-a ignorat timp de ani. În contextul interesului tot mai mare al lui Donald Trump, lipsa unei strategii europene riscă să se transforme într-o gafă geopolitică istoică.
Groenlanda, insula pe care Donald Trump a sugerat în trecut că ar putea-o lua chiar și cu forța, reprezintă mult mai mult decât o bază militară strategică pentru Statele Unite.
Cum a ignorat UE resursele uriașe ale Groenlandei? Gafa geopolitică istorică care ne va costa scump
Potrivit unei analize publicate de Politico, teritoriul deține suficiente elemente din pământuri rare pentru a acoperi până la 25% din nevoile globale, precum și rezerve importante de petrol, gaze și metale esențiale pentru tranziția energetică.
În sudul Groenlandei se află Kvanefjeld, un proiect minier emblematic care arată potențialul uriaș al insulei. Sub solul înghețat se găsesc zăcăminte semnificative de neodim și praseodim, elemente din pământuri rare indispensabile pentru producerea magneților utilizați în turbine eoliene, vehicule electrice și echipamente militare de înaltă tehnologie.
Dacă proiectul ar fi dezvoltat, Groenlanda, teritoriu semi-autonom al Danemarcei ar deveni primul producător european al acestor metale strategice. Compania Energy Transition Minerals, cu sediul în Australia și susținută de China, și-a exprimat disponibilitatea de a începe exploatarea.
Citește și: Groenlanda anunță creșterea prezenței NATO pe teritoriul său. Trump vrea teritoriul „cu orice preț”
Proiect strategic blocat
Cu toate acestea, nici Copenhaga, nici Bruxelles-ul, nici autoritățile locale din Groenlanda nu au mobilizat resursele necesare pentru a duce proiectul la bun sfârșit.
În 2009, Danemarca a transferat Groenlandei controlul asupra resurselor naturale, însă, 12 ani mai târziu, guvernul local a blocat mina Kvanefjeld, invocând prezența uraniului radioactiv asociat pământurilor rare.
De atunci, proiectul se află într-un impas, fiind blocat de dispute juridice și incertitudine politică.
„Kvanefjeld ilustrează modul în care incertitudinea politică și de reglementare combinată cu geopolitica și cerințele ridicate de capital face ca și proiectele importante din punct de vedere strategic să fie dificile de realizat”, a declarat Jeppe Kofod, fost ministru de externe al Danemarcei și actual consilier strategic la Energy Transition Minerals.
O gafă strategică pentru Europa
Situația de la Kvanefjeld reflectă problemele mai ample ale Groenlandei. În ciuda rezervelor masive de pământuri rare, petrol, gaze, cupru, grafit și nichel, aproape toate aceste resurse rămân neexploatate.
În prezent, doar două mine de mici dimensiuni sunt active pe insulă, extrăgând aur și feldspat, un mineral utilizat în industria sticlei și ceramicii.
Până de curând, nici Danemarca, nici Uniunea Europeană nu au manifestat un interes real pentru valorificarea acestui potențial.
Citește și: Trump pregătește terenul pentru anexarea Groenlandei. Proiectul de lege republican care ar distruge NATO
Pe fondul amenințărilor lui Trump și al interesului tot mai intens al Statelor Unite și Chinei pentru resursele Groenlandei, Europa riscă să fi ajuns prea târziu.
„UE a avut timp de mulți ani un angajament strategic limitat în ceea ce privește materiile prime esențiale ale Groenlandei, ceea ce înseamnă că Europa riscă astăzi să se fi trezit prea târziu, iar Statele Unite și China și-au intensificat interesul”, a avertizat Kofod.
Totuși, exploatarea resurselor nu este simplă. Groenlanda este extrem de izolată, are o populație de sub 60.000 de locuitori, infrastructură limitată și o calotă glaciară permanentă de până la 1,5 kilometri grosime.
„Dintre toate locurile din lume de unde s-ar putea extrage materii prime esențiale, Groenlanda este foarte izolată și nu foarte ușor accesibilă”, a declarat Ditte Brasso Sorensen, analist senior pentru politica climatică și industrială a UE.
În plus, politicile stricte de mediu, inclusiv interdicția mineritului de uraniu din 2021, limitează extracția resurselor, uraniul fiind frecvent asociat cu pământurile rare.
Schimbările climatice afectează vizibil Groenlanda, unde calotele glaciare se topesc într-un ritm accelerat. Deși acest fenomen poate facilita accesul la resurse, el ridică și riscuri majore pentru mediu. În ciuda unor estimări americane din 2007, care indicau rezerve de peste 30 de miliarde de barili de petrol și gaze, decenii de explorări nu au dus la rezultate concrete, iar în 2021 guvernul groenlandez a interzis continuarea acestora.
UE încearcă să recupereze terenul pierdut
Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană colaborează în prezent cu guvernul Groenlandei pentru dezvoltarea resurselor, subliniind că „autoritățile alese democratic din Groenlanda au favorizat mult timp parteneriatele cu UE pentru a dezvolta proiecte benefice pentru ambele părți”.
În acest context, Groenlanda, cu rezervele sale vaste de pământuri rare și combustibili fosili, ar putea deveni o piesă-cheie în strategia globală a lui Trump privind controlul resurselor naturale.
