România și-a trimis cei 2,7 milioane de elevi să învețe de acasă, deși numărul școlilor în care s-au descoperit cazuri de coronavirus nu a crescut.

Pe 9 noiembrie, în ziua în care s-au închis toate școlile, s-a înregistrat un nou record de infectări cu COVID. De atunci, recordul a fost bătut de mai multe ori.

În ultimele opt zile de dinaintea închiderii școlilor, numărul infectărilor, la nivel național, s-a dublat. Este vorba de o creștere cu 5.000 de noi cazuri. În același timp, în medie, în ultimele zile de școală, au trecut în scenariul roșu câte 200 de unități de învățământ. 

Într-o săptămână, numărul școlilor închise a crescut cu 33%. Dar o cifră care a încremenit este a școlilor unde s-au descoperit elevi sau profesori bolnavi de coronavirus. În timp ce numărul persoanelor depistate pozitiv în România și al școlilor închise a explodat, cel al școlilor unde s-au descoperit cazuri de COVID a scăzut (cu aproape cu 5%).

Cifrele arată că, în ultima zi de școală, doar 8% din închiderea școlilor avea drept cauză îmbolnăvirea elevilor, profesorilor ori personalului auxiliar (tabelul alăturat). Asta ne spune că infecțiile cu COVID au fost ținute sub control în școli, dar au doborât recorduri în afara unităților de învățământ. Astfel, s-a decis închiderea tuturor școlilor. Din exterior, spre interior.

Profesor: Infecțiile nu apar în școli

„Cazurile de îmbolnăvire nu se produc în școli. Unitățile de învățământ nu sunt locuri care propagă virusul. În școală există reguli, în mare parte s-au respectat. Problemele apăreau pe drumul de acasă la școală și în zona din fața școlii unde se aglomerează părinții. 

Creșterea numărului de infecții nu s-a datorat prezenței copiilor în școală, ci mișcării elevilor în afara ei. 

Nu am avut clase cu multe îmbolnăviri. Erau unu sau două cazuri la o clasă. Când am depistat un copil bolnav, cel mai probabil, virusul a fost adus din familia lui“, a declarat pentru Newsweek România inspectorul general al județului Dâmbovița Sorin Ion.

Decizia de închidere a școlilor: politică

„Discuția despre închiderea sau deschiderea școlilor se poartă pe mai multe paliere. Primul pleacă de la evaluarea pericolului ca un copil să aducă virusul în școală sau din școală acasă. Să infecteze și alți elevi, ori să infecteze pe cineva din familie. E foarte important raportul dintre numărul copiilor infectați și cel al populației și tendința.

Al doilea palier este unul etic. Dacă ținem deschise supermarketurile, de ce să nu ținem și școlile care sunt un fel supermarketuri de cunoaștere? Cred că pe primul palier a mers România. Pe al doilea Occidentul (majoritatea statelor europene au menținut școlile deschise, dar au ales să impună alte măsuri restrictive dure“, ne-a explicat un fost expert guvernamental din domeniul educației care a vrut să își păstreze anonimatul.

Mai tari ca suedezii și americanii

În timp ce numărul infecțiilor COVID crește, procentul copiilor infectați a rămas constant. În mod paradoxal, procentual, România stă mai bine decât state mult mai dezvoltate precum SUA sau Suedia.

Acesta este un alt argument în favoarea ideii că, în România, școlile s-au închis pentru că au crescut infecțiile din afara școlii. 

În a doua săptămână a lunii noiembrie, un număr de 241 de copii infectaţi cu noul coronavirus erau internaţi în spitale, opt fiind în secţiile de terapie intensivă, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

Până în prezent, trei decese au fost înregistrate la copii până la 9 ani şi două la grupa 10-19 ani.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, au fost infectaţi cu noul coronavirus 6.081 de copii cu vârste de până la 9 ani şi 13.132 cu vârste între 10 şi 19 ani.

Copiii cu vârste până la 9 ani reprezintă 2% din totalul infectărilor. 

Copiii cu vârste între 10 și 19 ani reprezintă 4% din totalul infectărilor.

Procentul total de 6% se menține constant de ceva timp. 

Modelul occidental scoate fum

Suedia raportează cazurile de COVID pe aceleași grupe de vârstă ca România. Cu un total de infectări de 146.435, Suedia are 1.180 de copii până în 9 ani pozitivi (procent de 0,89 % din total). Copiii cu vârste între 10 și 19 ani infectați cu coronavirus sunt 10.317 (7%). 

În total, copiii suedezi de până la 19 ani reprezintă 7,89% din totalul infectărilor, potrivit statista.com. Cu aproape 2% mai mult decât România. 

SUA: săptămâna  cea mai neagră pentru copii

În SUA, țara cu cele mai multe cazuri de COVID din lume, se înregistrează o creștere a numărului de copii infectați. 

Pe 5 noiembrie, s-a realizat un raport legat de distribuția pe vârste a cazurilor raportate de coronavirus din 49 de state. Copiii au reprezentat 11,3% din totalul infectărilor: peste 927.000 de copii au fost testați pozitiv de la debutul pandemiei. Datele disponibile au indicat faptul că spitalizarea și decesul, asociate virusului, sunt mai puțin frecvente la copii.

În Germania, numărul infecțiilor la copii de până în 5 ani a crescut, ajungând la aproape 6.000. În creștere sunt și cazurile de coronavirus pentru grupa 5 – 14 ani, ajungându-se la 16.000 de infectări (creștere de 6%). 

10% din tablete, livrate

Într-o singură zi, s-au închis 7.967 de școli unde elevii mergeau regulat și alte 5.187 de școli unde se făcea școală în sistem hibrid (prin rotație). Până vineri, 6 noiembrie, s-a învățat exclusiv la distanță doar în 4.502 unități. Dacă vineri era nevoie de tablete pentru 54% din totalul școlilor, peste numai trei zile procentul a crescut la 100%. 

Până în acest moment, Ministerul Educației nu a transmis Newsweek România numărul elevilor care nu pot participa la școala online în lipsa dispozitivelor sau Internetului.

Anisie: E nevoie  de 250.000 de tablete

Ministrul Educației, Monica Anisie, declara pe 4 mai 2020 că „avem în sistemul de educaţie peste trei milioane de elevi şi avem în jur de 250.000 de elevi care nu au acces la tehnologie. Pentru aceştia, Ministerul Educaţiei se pregăteşte să intervină pentru ca la toamnă… să nu mai fim puși în fața unei asemenea situații“.

De atunci, unele primării au achiziționat, din fonduri proprii, tablete. Vin la finalul anului. Termenul asumat de Anisie a fost depășit.

8%   

din închiderea școlilor avea
drept cauză îmbolnăvirea
de COVID a elevilor,
profesorilor ori
personalului auxiliar

„Vreau să spun că încă din luna mai am început achiziționarea tabletelor, atunci când am alocat banii. Motivul pentru care tabletele nu au ajuns este o criză pe piața dispozitivelor. Toate demersurile au fost făcute, dar nu am avut de unde să cumpărăm“, a declarat la finalul lunii octombrie Jean Badea, subsecretarul de stat la Ministerul Educației. 

Până acum au fost semnate contracte pentru 82.000 de tablete și s-au livrat 25 de mii. Pentru alte 180.000 de tablete s-a semnat acordul cadru, iar ofertele pentru ultimele 56.000 de tablete se află încă în evaluare. 

O cifră neconcludentă 

Institutul Național de Statistică a socotit câți elevi nu dispun de computer și de conexiune la Internet. Cifra este triplă față de cea anunțată de Anisie.

Ponderea gospodăriilor care aveau acces la Internet acasă în anul 2019 era de 75 %. Una din trei gospodării din mediul rural nu avea acces la Internet. 

Concluzie: oricât am fi de supărați pe politicieni că nu au informatizat școala, în vremurile complicate ale pandemiei de COVID