Profesoara a declarat pentru Newsweek România că esențial a fost ajutorul primit de la părinții atenți ca elevii să participe la orele online.
„Fără presiunea părinților, acolo unde părinții au înțeles cât e de importantă învățarea pentru copiii lor, foarte mulți copii ori nu au intrat la orele online, ori au participat la ore de formă.
Când spun de formă asta înseamnă să intri pe aplicație (Meet, Zoom), să stai cu camera închisă și de fapt să faci altceva și nu să participi activ la oră.
Procesul de învățare a fost în parametri optimi
Vom avea mult de lucru atunci când vom reintra cumva în normal, nu la capitolul materie, adică la cunoștințe (conținuturi), ci la abilități și competențe.
De exemplu, fișele mele de lucru pun foarte mult accentul pe literație, pe înțelegerea unui text sau a unei imagini, pe descifrarea mesajelor, pe extragerea informației etc.
Da, la Istorie. Și în variantă online le-am pus în diverse aplicații – Google docs, Google form, Jamboard etc.
Însă cum puțini intră la ore de pe cel puțin tabletă, pe telefon este greu să rezolvi sarcina. Iar în mediul rural se adaugă și lipsa accesului la Internet.
Au fost și zile când întreaga comunitate nu avea curent electric”, explică profesoara pentru Newsweek România.
Unii elevi, timizi, au devenit mai îndrăzneți
Au existat și lucruri pozitive în ceea ce numim școală online.
„Eu am folosit mini-filme create de TedEd la orele mele de Istorie. Am vizionat cu elevii filme care ar fi presupus deplasarea sau dotări cu videoproiector și ecran de proiecție în școală. Și am avut invitați online la ore.
Copiilor nu li s-a mai părut ceva inedit, ci s-au obișnuit și cu întâlnirile online. Și acesta poate fi un câștig pentru viitoarea lor viață profesională de adulți.
„Vom avea mult de lucru
atunci când vom reintra
cumva în normal, nu la
capitolul materie, adică la
cunoștințe (conținuturi), ci
la abilități și competențe”
- Mihaela Murgoci, profesor de istorie
Însă nu pot spune că procesul de învățare a fost în parametri optimi. Este o soluție de urgență pentru o situație specială în care se află toată omenirea.
Dar nu pot să nu menționez, din experiență proprie, că am avut la ore copii care fizic la școală erau timizi și nu răspundeau la provocări și care online au devenit mai îndrăzneți și mai motivați și au crescut intelectual.
Dar foarte puține cazuri, mai mult la cei supuși în școală bullying-ului, un fenomen care nu a dispărut din școlile noastre din păcate”, ne-a explicat profesoara.
Ce au învățat profesorii în această perioadă?
Silvia Mușătoiu, profesor la Colegiul Național „Gheorghe Șincai“ (foto jos) spune că trecerea școlii în sistem online a obligat profesorii să se aplece asupra unor metode noi de predare, iar pe elevi să înțeleagă ce înseamnă independența, studiul individual și chiar decizia pentru propria persoană.
_________________________________
Citește dosarul complet Copiii pandemiei
Copiii pandemiei. Efectele secundare asupra elevilor după un an de școală online
Pandemia, „o șansă“ pentru școala online
Și copiii se vaccinează anti COVID-19, nu-i așa? De când?
La cine e decizia vaccinării anti COVID-19 a copiiilor
________________________________
„Școala online a însemnat, desigur, un salt uriaș spre tehnologie, salt pe care profesorii nu l-ar fi făcut din proprie voință.
Unii au învățat să deschidă și să închidă calculatorul, unii au învățat să instaleze aplicații sau să le folosească, unii au învățat să-și creeze lecții în diverse formate, de la cel letric, la cel video, unii au învățat să comunice cu elevii lor, altfel decât prin mesajele de pe whatsapp sau de pe messenger, unii au învățat să transmită lecția și să comunice cu copiii ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat, unii au învățat să creeze propriile teste de evaluare în platforme gata făcute, dar de care nu auziseră înainte”, a declarat pentru Newsweek România Silvia Mușătoiu.
Profesoara remarcă existența unei categorii de profesori „fără un aport prea important la calitatea învățământului nici înainte de pandemie, fără vreun interes real pentru ce se întâmplă cu copiii în această perioadă, preocupați doar de propriile persoane, de propriile drepturi sau beneficii, niciodată preocupați de obligațiile pe care le au, dar prezenți în învățământ, cu acordul guvernanților, fiindcă n-au pe cine să aducă în loc”.
Cele patru neajunsuri
Profesoara a identificat, pentru Newsweek România, mai multe neajunsuri care au pus mari probleme școlii online.
➜Lipsa dispozitivelor electronice.
„Distribuirea unui astfel de dispozitiv fiecărui elev al școlii și fiecărui profesor al școlii ar trebui să se facă în momentul în care aceștia pășesc în școală.
Școala ar trebui să poată oferi fiecărui copil o tabletă sau un laptop și acces la Internet. Abia atunci îi poate cere elevului să participe la ore așa cum le organizează școala, adică programate și monitorizate cum se cade.
Chiar dacă s-ar fi reușit acoperirea integrală a populației școlare cu dispozitive electronice, să nu uităm că în România există zone fără curent electric, fără acoperire cu semnal, zone izolate în care cresc și ar trebui să învețe copii.
➜ Profesori care nu au dorit să se adapteze
Profesorii au fost nepregătiți (unii încă sunt) pentru schimbarea rapidă a direcției. Acest fapt a condus la o mai mare confuzie a copiilor și la exploatarea acestei stări de nesiguranță prin refuzul copiilor de a trece pe pilot automat, adică pe studiul individual.
Au fost profesori care, anul trecut, din 11 martie până în final de aprilie, s-au complăcut în situația de a încasa un salariu în schimbul nemuncii.
Cei care au vrut, cu adevărat, să facă ore au făcut, în diverse moduri, unele dintre ele chiar amuzante și atractive pentru copii.
Dacă vorbim de școli aflate în imposibilitatea de a ține ore online, din lipsa dispozitivelor pentru copii, atunci acei profesori ar fi trebuit să fie măcar în șomaj tehnic, pentru ca apoi să putem vorbi de ore remediale plătite.
Dacă vorbim de copii care nu au frecventat școala online, deși aveau dispozitive, atunci ar trebui să verificăm frecvența acestora înainte de pandemie și să o comparăm cu cea din pandemie.
Am văzut însă, și profesori care au dăruit tot ce-au avut și tot ce-au putut unui proces destul de greoi și dezorganizat care se numește încă școala online.
➜ Indiferența copiilor față de propria educație
În ceea ce privește indiferența copiilor față de propria educație, neajunsul este, de fapt, educația anterioară.
S-a dovedit că exact finalitatea pe care o așteptăm de la școală, aceea de a crea adulți independenți în gândire și în decizie nu există.
Copilul care vede școala ca pe o corvoadă sau ca pe o pedeapsă afirmă deseori și foarte ușor - N-am înțeles nimic!
Este scuza lui pentru lipsa de efort și, eventual, pentru notele mici. Părintele nu are timp și nici abilități să verifice cauzele acestei afirmații.
Sigur, există posibilitatea unor explicații neclare sau prea sumare ale profesorului, dar există și posibilitatea ca elevul să nu facă nici cel mai mic efort necesar înțelegerii unor concepte.
Oricum ar fi, pentru cei mai mulți elevi care «nu înțeleg nimic» și pentru părinții acestora, cauza la îndemână este totdeauna profesorul.
_________________________________
Citește dosarul complet Copiii pandemiei
Copiii pandemiei. Efectele secundare asupra elevilor după un an de școală online
Pandemia, „o șansă“ pentru școala online
Și copiii se vaccinează anti COVID-19, nu-i așa? De când?
La cine e decizia vaccinării anti COVID-19 a copiiilor
________________________________
➜ Copiatul
În acest moment, oricât de bună ar fi platforma de evaluare online, nu putem învinge acest balaur cu multe capete.
Nici nu pleacă bine testul/tema spre învățăcei, că arta comunicării pe WhatsApp (sau pe alte aplicații) înflorește.
Toată lumea are la îndemână aceleași răspunsuri formulate de istețul sau olimpicul clasei, sau se sfătuiesc în grupuri.
Ce devine, oare, elevul care copiază constant? Devine un adult care nu poate emite vreo judecată de valoare și nu poate lua decizii”, ne-a explicat profesoara.
Școala online scade controlul asupra elevilor
Studii aprofundate și relevante legate de școala în pandemie au apărut deja, cristalizând unele concluzii.
Părinții din România ar fi dorit mai mult ajutor pentru îndrumarea școlară a copiilor lor, în timpul cursurilor online, arată un studiu realizat de Centrul de Cercetare al Comisiei Europene.
În schimb, 75% dintre elevi s-au adaptat rapid la noul sistem, de învățare la distanță.
Peste 80% dintre părinții din România, Portugalia, Irlanda, Spania, Italia și Slovenia ar fi dorit ca școala să ofere copiilor posibilitatea de a avea o mai bună interacțiune online cu colegii lor.
„Peste 80% dintre părinții
din România ar fi dorit
ca școala să ofere copiilor
o mai bună interacțiune
online”
- Oana Moșoiu
De asemenea, părinții din România ar fi dorit ca ideile pentru activități extracurriculare care trebuie făcute acasă să vină dinspre școală. Asta în condițiile în care doar o treime dintre ei au abilități digitale de bază și peste nivelul de bază.
„La fel cum interacțiunea părinte – copii este afectată dacă părinții sunt plecați de acasă și încep să fie părinți de la distanță, online, tot așa, educația la distanță pare să fie străină de ceea ce înțelegem că înseamnă, tradițional, școală și învățare.
Interacțiunile interpersonale sunt puternice senzorial (auzim, vedem, interacționăm în mod direct cu obiectul cunoașterii, suntem ghidați verbal, nonverbal și paraverbal pe parcursul explorării) și persuasive, convingătoare.
Prin interacțiunea la distanță se pierde contactul direct și cu obiectul cunoașterii (de exemplu, la fizică, biologie, chimie), precum și din puterea persuasivă a comunicării directe.
De asemenea, scade controlul asupra elevilor, prin urmare este necesară o autonomie mai mare în rândul acestora și responsabilizarea lor în propriul mediu cu privire la învățare.
Adică, devine mai evident dacă un elev dorește, este interesat și motivat să învețe, să depună un efort (suplimentar față de cum era obișnuit să fie solicitat în învățare, la școală) pentru a-și menține atenția și concentrarea timp îndelungat în fața ecranului, încercând să integreze ceea ce este oferit de profesor”, a spus Oana Moșoiu, lector univ. dr. la Facultatea de Psihologie și Științele Educației (Universitatea București) pentru Newsweek România.
_________________________________
Citește dosarul complet Copiii pandemiei
Copiii pandemiei. Efectele secundare asupra elevilor după un an de școală online
Pandemia, „o șansă“ pentru școala online
Și copiii se vaccinează anti COVID-19, nu-i așa? De când?
La cine e decizia vaccinării anti COVID-19 a copiiilor
________________________________
Adulții de mâine vor pierde bani
Deși este dificil de prezis cu exactitate modul în care închiderea școlilor va afecta dezvoltarea viitoare a elevilor, economiștii Eric Hanushek și Ludger Woessmann estimează într-un studiu pentru OECD că elevii din clasele a I-a până în clasa a XII-a s-ar putea aștepta la un venit cu 3% mai mic pe toată durata vieții lor pentru fiecare trei luni în care pandemia le-a blocat accesul la învățare.
Economiștii estimează pierderi în economie care ajung, pe termen lung, la sume cuprinse între 504 miliarde dolari în Africa de Sud și 14,2 trilioane dolari în Statele Unite pentru fiecare trei luni în care elevii nu au avut parte de cunoaștere și învățare.
Cel mai îngrijorător este faptul că aceste costuri nu vor fi suportate de toți elevii care au trecut prin pandemia de coronavirus. Elevii care acum sunt în grupuri vulnerabile se vor confrunta cu pierderi financiare mai mari în viitor.
