România a pierdut lupta cu lectura. Ce se mai poate face

Astăzi, mai citesc doar jumătate dintre cei care o făceau în urmă cu un deceniu. Numărul de cititori care frecventează bibliotecile universitare românești s-a prăbușit, de la 592.000 de utilizatori activi în 2009, la 292.000 de utilizatori activi în 2016.

Cauza principală o reprezintă numărul studenților, care a scăzut cu 40%, de la 999.523 înmatriculați în anul universitar 2009/2010, la 531.586 în anul universitar 2016/2017.

Nici Europa nu se simte prea bine

În 2016, gospodăriile din Uniunea Europeană au cheltuit peste 90 de miliarde de euro sau 1,1% din cheltuielile totale de consum pentru cărți, ziare și papetărie, se arată într-un raport al Eurostat.

Aceast lucru înseamnă aproximativ 200 euro pe locuitor al UE. Anual, populația cheltuie pentru cărți, ziare și rechizite dublu față de cât cheltuie pentru pachetele de vacanță.

Pe de altă parte, cheltuielile pentru aceste articole au reprezentat mai puțin de jumătate din cheltuielile populației europene pentru servicii recreative și culturale.

Cheltuielile pentru cărți, ziare și papetărie sunt în scădere. În 1995, 1,8% din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor din UE au fost dedicate acestor elemente. Cota a scăzut constant de atunci, până la 1,1% în 2016.

Românii citesc trei zile pe an

Cei mai mulți bani pentru publicațiile pe hârtie dau slovacii, la polul opus fiind bulgarii și grecii. În 2016, cetățenii din Slovacia au cheltuit pentru cărți, ziare și papetărie 2,1% din totalul veniturilor, urmați fiind de locuitorii din Germania (1,6%) și Polonia (1,4%).

La capătul opus se află Bulgaria și Grecia (ambele 0,6%), Cehia, Spania și Malta (toate 0,7%).

Europenii petrec între două și treisprezece minute pe zi citind cărți.

Un sondaj efectuat în 15 țări ale UE între 2008 și 2015 arată că timpul mediu acordat cititului cărților variază de la două minute pe zi în Franța , cinci minute în Italia și Austria și tot 5 minute în România.

Estonienii citesc 13 minute, polonezii 12 minute pe zi. Sondajul a cuprins grupa de vârstă 20 - 74 de ani.

În medie, un român citește, lunar, 3 ore, iar, pe an, o zi și jumătate.

Din București, în toată țara

Un procent de 93,5% dintre români nu citesc nici măcar o carte pe an. Dar nici la bibliotecile publice nu se înghesuie cititorii.

Într-un deceniu, Biblioteca Universitară din București a pierdut 10.000 de cititori activi, numărul lor scăzând de la 27 de mii în 2009, la 17 mii în 2018.

Mai interesant este portretul bucureșteanului care merge la bibliotecă: iubitor de istorie a lumii, a Europei, a culturii occidentale și românești, pasionat de poezia modernă de peste ocean.

În top 10 cele mai citite cărți se află capodopera lui Dostoievski , „Idiotul“ care vine la pachet cu un curs practic de limba rusă. O singură carte de specialitate „Infracțiuni de fals“ este foarte citită.

Într-un răspuns pentru Newsweek România, Ecaterina Radu, șef serviciu BCU Carol I, a spus că „cele mai solicitate domenii fac parte din categoria științelor umaniste (literatură, istorie, filosofie, drept).

Sunt utilizatori care solicită documente științifice din domeniile de vârf: medicină, biochimie, fizică. Cei 17.054 de utilizatori înscriși au frecventat biblioteca în 2019 de 225.755 de ori“.

Unu din doi timișoreni, doborâți de lectură

La Biblioteca Central Universitară din Timișoara, numărul cititorilor activi a scăzut, în 10 ani, de la 8.794 de cititori (în 2009) la 5.501 (în 2018).

„Utilizatorii bibliotecii sunt, în mare majoritate, studenţi la nivel licenţă, master, postuniversitar, doctoranzi. Categoria de vârstă predominantă este 18-25 de ani.

Ceea ce se împrumută şi ceea ce se citeşte, în mod regulat, reprezintă bibliografia indicată de cadrele didactice de la facultăţile din Universitatea de Vest şi de la celelalte universităţi din centrul universitar Timişoara.

Perioadele cele mai aglomerate dintr-un an universitar sunt în lunile de pre-sesiune şi sesiune, respectiv decembrie-februarie şi mai-iunie“, ne-a precizat Manuela Zănescu, director general adjunct.

Declin și la Iași

La Biblioteca Central Universitară din Iași, pe fondul declinului demografic care afectează România, scăderea efectivelor de studenți a însemnat și diminuarea cu 45% a numărului de utilizatori ai BCU „Mihai Eminescu“, de la 18.917, în anul 2009, la 10.444 utilizatori, în 2018, ne-au precizat reprezentații instituției.

În depozitul general din Palatul Fundației se conservă un fond de 1.536.211 unităţi bibliografice: cărţi - 1.174.215 unităţi bibliografice; periodice - 267.441 unităţi bibliografice; alte documente - 94.555 unităţi bibliografice.

Ritmul în care este abandonată lectura este alarmant. Doar un efort comun al părinților și profesorilor poate inversa această tendință.