În momentul de faţă, în şcoala românească se aleargă mult prea mult după note, după note care înseamnă din ce în ce mai puţin. Deci, pe această parte de evaluare schimbările au acest scop", explică ministrul.

Citește și: Câștigătorii Eurovision își vând trofeul pentru a finanța efortul de război al Ucrainei

 
"Tot ceea ce facem, facem în interesul elevului, facem cu scopul ca elevii să dobândească în şcoală acele competenţe de care au nevoie – şi mă refer la competenţe de literaţie, la competenţe digitale, la competenţe de multilingvism, competenţe în matematică şi ştiinţe, competenţe civice, competenţe antreprenoriale - e setul de opt competenţe, la care se adaugă şi alte competenţe, precum competenţe de mediu, spre exemplu. În momentul de faţă, în şcoala românească se aleargă mult prea mult după note, după note care înseamnă din ce în ce mai puţin. Deci, pe această parte de evaluare schimbările au acest scop”, a afirmat ministrul Educaţiei, luni seară, la Digi 24.
 
Potrivit acestuia, schimbarea majoră nu constă în modificarea structurii anului şcolar şi mutarea accentului de pe note pe competenţele pe care copiii trebuie să le dobândească în şcoală, el precizând că notele nu dispar, dar că până acum au fost "supralicitate”, acestea reflectând adeseori capacitatea de a memora, arată news.ro.  
 
"În acest fel facem şcoala şi mai prietenoasă pentru elevi, pentru că ne dorim ca elevii să fie atraşi de şcoală şi să nu fie aceia care resping şcoala şi consideră mersul la şcoală o corvoadă. (...) Notele vor fi mai relevante şi vor reflecta mult mai fidel competenţele pe care le-a dobândit fiecare elev”, a spus ministrul. 
 
Cîmpeanu a explicat că toate măsurile propuse şi implementate au scopul de a pregăti apariţia unui pachet legislativ care să cuprindă Legea învăţământului preuniversitar şi Legea învăţământului superior, urmate de legislaţie subsecventă care să transpună în practică proiectul "România Educată”. 
 
În acest context, Cîmpeanu a arătat că există nevoia adoptării a peste o sută de acte normative - hotărâri de Guvern şi ordine de ministru -  care trebuie adoptate pe parcursul unui an de la implementarea noii legislaţii primare, astfel încât în septembrie 2023 să se poată face ceea ce ministrul a numit "schimbările de bază”, respectiv modificările planurilor de învăţământ şi de curriculum. 
 
Cîmpeanu a arătat că resurse financiare pentru aceste modificări există în bugetul naţional, dar şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). 
 
"Până acum nu au fost schimbări majore. După ce vom avea legislaţia primară adoptată de Parlament atunci da, vom putea spune că sunt schimbări n sensul bun al cuvântului”, a adăugat ministrul.