DOCUMENT Promisiuni cu repetiție în educație: 6% din PIB, Biblioteca virtuală, masă caldă la școală

DE Petre Bădică | Actualizat: 23.11.2021 - 20:55
Promisiuni cu repetiție în educație: 6% din PIB, Biblioteca virtuală, masă caldă la școală / Inquam Photo

Coaliția de guvernare a publicat programul de guvernare. În domeniul Educației se regăsesc o serie de proiecte veșnice.

SHARE

Pentru implementarea Proiectului „România Educată”, Guvernul va susţine creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării, complementar cu finanțarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului „România Educată”.

6% pentru educație se află în legea Educației din 2011.

Este definitiă prioritară Digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi-Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.

Biblioteca Virtuală este un program promis din 2011, dar la care nu s-a început nici licitația.

Altă promisiune este Generalizarea etapizată a programului „masă caldă la școală” și „școală după școală” și promovarea unei viziuni coerente de integrare a tuturor programelor care au același obiectiv și același grup ținta;

În acest moment, programul se desfășoară doar în 150 de școli într-un program pilot.

Ce prevede Programul de guvernare pe cicluri școlare.

III.2. Educaţia timpurie – acces pentru toţi copiii în creşe şi grădiniţe

a.      Finalizarea procesului de preluare din perspectivă conceptuală și metodologică a creşelor în sistemul national de învățământ, concomitent cu creșterea capacității de cuprindere în învățământul antepreșcolar a copiilor cu vârste între 0 - 3 ani;

b.     Asigurarea finanţării per antepreşcolar, conform prevederilor legale;

c.      Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 şi 3 ani în învăţământul preşcolar, până în anul 2025;

d.     Revizuirea standardelor specifice de asigurare a calităţii educaţiei timpurii, inclusiv cele privind spaţiul educaţional, dotările, activitatea psihopedagogică şi activităţile suport;

e.      Dezvoltarea şi actualizarea standardelor de pregătire şi a standardelor ocupaţionale pentru personalul din educaţia timpurie;

f.      Actualizarea cadrului normativ privind construcţiile cu scop educaţional, precum şi proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcţia de creşe şi grădiniţe, în colaborare cu Ordinul Naţional al Arhitecţilor;

g.     Acordarea creditului fiscal pentru copiii  înscriși la creșe și grădinițe astfel angajatorii vor avea posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit.

 

 III.3. Învăţământ primar şi secundar – servicii educaţionale de calitate pentru toţi elevii

a.      Creşterea accesului şi participării la educaţie de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul de rezidenţă;

b.     Scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană;

c.      Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcţional la copiii de 15 ani, similară mediei europene, conform rezultatelor obținute la testele PISA;

d.     Dezvoltarea programelor „școală după școală” în unităţile de învăţământ de stat şi creşterea calităţii serviciilor oferite, inclusiv prin acordarea unei majorări cu 25% - 30% a salariului de bază, pentru desfășurarea activității în program prelungit, în situația în care, orele din cadrul programului prelungit nu le intră în norma didactică;

e.      Oferirea serviciilor de consiliere şi orientare (inclusiv logopedie) pentru toţi elevii, prin crearea cadrului legal care sa permita angajarea in scoala a consilierilor scolari, logopezilor, asistentilor sociali si profesorilor de sprijin;

f.      Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conţinuturilor pe profilul celui care învaţă, pe competenţele-cheie şi pe maximizarea potenţialului fiecărui copil;

g.     Valorificarea evaluărilor naţionale şi a evaluărilor curente, în vederea realizării intervenţiilor remediale pentru asigurarea progresului şcolar;

h.     Standardizarea evaluarii la fiecare disciplină şi an de studiu și digitalizarea evaluărilor și examenelor naționale;

i.       Introducerea portofoliului educaţional digital pentru actualizarea şi monitorizarea permanentă a parcursului educaţional al fiecărui copil şi identificarea imediată a măsurilor remediale necesare, inclusiv din perspectiva activităţii extraşcolare;

j.       Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanţă ale elevilor (ex. identificarea talentelor în sport, artă, şah, abilităţi practice etc.) şi de sprijinire a celor cu abilităţi şi talente deosebite pentru a atinge excelenţa;

k.     Reconfigurarea ciclurilor de învăţământ astfel încât toate traseele educaţionale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat;

l.       Realizarea reţelei şcolilor-pilot, în vederea implementării unor formule de administrare/management descentralizate şi a dezvoltării unor programe educaţionale inovative;

m.   Certificarea calificărilor din sistemul de învăţământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piaţa muncii sau în tranziţia către alte forme de educaţie, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine);

n.     Creşterea calităţii învăţământului în mediul rural prin încurajarea procesului de realizare a consorţiilor şcolare;

o.     Renunțarea treptată la  sistemul de predare simultană;

p.     Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară şi pentru integrarea tehnologiei în procesul educaţional;

q.     Creşterea alocării de fonduri pentru proiectele şcolare şi comunitare menite să promoveze interculturalitatea şi diversitatea etnică, ca resurse şi valori ale societăţii româneşti, inclusiv prin includerea istoriei minorităţilor etnice în manualele şi programele de istorie;

 r. Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie va înființa, în structura acestuia, un birou de coordonare științifică a elaborării și revizuirii periodice a curriculei, coordonarea evaluării manualelor școlare și auxiliarelor didactice, precum și coordonarea științifică și profesională a sistemului de evaluare și examinare pentru învățământul în limbile minorităților naționale și, conform art.45 alin. (16), va înființa la Miercurea Ciuc un birou de cercetare şi inovare pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

s. Se va susține dezvoltarea activităților Centrelor de formare continua în limbile minorităților naționale și a diversificării programelor de formare a acestora și se vor asigura manuale școlare, inclusiv cele digitale la toate disciplinele pentru învățământul în limbile minorităților naționale, începând cu anul școlar 2022/ 2023;

ș. Examenul de evaluare a elevilor de clasa a VIII-a și, ulterior, a bacalaureatului la limba și literatura română se va organiza conform programei școlare speciale în vigoare pentru învățământul în limbile minorităților naționale.

 

  III.4. Învăţământ profesional şi vocațional – rute profesionale şi vocaţionale pentru o societate emergentă

a.      Dezvoltarea rutelor de educaţie profesională în regim dual la nivel secundar şi terţiar;

b.     Extinderea programelor de tip dual până la cel puțin 30% din totalul programelor de educaţie profesională;

c.      Revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta tehnologică şi profesională, pentru meserii emergente de pe piaţa muncii;

d.     Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învăţământul profesional şi dual, din surse europene/ guvernamentale prin crearea cadrului legal care sa permita cumulul mai multor burse cu bursa profesionala;

e.      Dezvoltarea centrelor/ campusurilor pentru învăţământ dual, corelate cu cerinţele operatorilor economici din zona respectivă;

f.      Crearea unui sistem naţional de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii sau a continuării studiilor la un nivel superior de educaţie, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate;

g.       Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă și creșterea numărului de grupe din clase în învățământul tehnologic, vocațional, profesional, artă și sportiv.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.