INTERVIU VIDEO. Cum își pot controla elevii emoțiile pentru a nu eșua la examenele naționale

DE Petre Bădică | Actualizat: 13.06.2020 - 13:56

La Evaluarea Națională care începe, luni, s-au înscris 172.482 de absolvenți ai clasei a VIII-a, dintre care 16.004 în municipiul București.

SHARE

Ovidiu Pânișoară, profesor universitar la Facultatea de Psihologie a Universității București, conducător de doctorat în Științele Educației și Director al Departamentului de Formare a Profesorilor, a vorbit la Newsweek Live despre modul în care elevii își pot controla emoțiile la examenele naționale care se desfășoară în condiții sanitare și de distanțare speciale.

Newsweek România: Cum au resimțit elevii pandemia de COVID?

Ovidiu Pânișoară: Pentru copiii de vârstă mai mică s-ar putea ca impactul izolării să nu fi fost resimțit foarte puternic. Preșcolarii sau elevii din învățământul primar au perceput pandemia doar la nivelul unei interdicții.

Ne-am aștepta ca, de o vârstă mai mare, emoțiile să fie gestionate mai bine. Nu au stat așa lucrurile. Vârsta critică a fost în zona preadolescenței și adolescenței, care a cuprins elevii din gimnaziu și din primii ani de liceu. La această vârstă, copiii trec prin anumite transformări fiziologice care, oricum, presupun o gestionare dificilă a emoțiilor. Dacă la aceasta s-a adăugat o situație excepțională precum pandemia de COVID, acest echilibru fragil a fost probabil perturbat și mai mult.

Pe de altă parte, această perioadă poate fi văzută și ca una a imunizării. Există o teorie a imunizării sau a inoculării care spune că dacă nu se întâmplă niciodată nimic, atunci când se va întâmpla ceva foarte grav, va fi greu să reacționăm și să găsim soluții. Dacă această perioadă nu a avut repercursiuni negative dramatice – moartea cuiva drag, de exemplu - și i-am făcut față, toate aceste elemente de imunizare s-ar putea să ne ajute. Și pe copii la fel.

Cum ar fi trebuit să ii comunicăm unui copil existenta virusului?

Depinde cum au fost copiii obișnuiți să primească informația de la părinți și dacă au primit-o. De la ce vârstă a vorbit părintele cu propriul copil despre problemele majore ale vieții. Momente de gestiune emoțională au mai existat până acum? Copilul a împărtășit cu părintele aceste momente?

Dacă răspunsul la ultima întrebare este da, atunci și o introducere mai brutală a copilului în chestiunea pandemiei COVID putea fi făcută. Dacă un copil nu a fost obișnuit cu astfel de discuții, pandemia trebuia explicată ușor, pas cu pas. Altfel, copilul s-ar putea retrage în sine și îi va fi dificil să înțeleagă aceste lucruri, comunicate de cineva cu care nu a mai avut discuții de această factură. Totul ține de încredere. Relația de încredere se construiește în timp și se pierde repede.

Cum își pot elevii gestiona emoțiile în timpul examenelor de evaluare națională?

A existat o dezbatere: dacă elelvii trebuie sau nu să poarte măști. S-ar putea să existe un mic disconfort, dar nu atât de mare încât să scoatem masca din discuție. Pentru că există și varianta cealaltă. Copilul speriat, anxios, care aude un coleg că tușește (pentru că este praf pe bancă sau pentru că este alergic, de exemplu). Dacă nu există masca pe fața niciunui elev, colegul anxios ar putea fi cel prejudiciat, pierzându-și concetrarea la examen. Trebuie să găsim un echilibru. Am putea, cel mult, împărți copiii. Cei care vor să poarte mască într-o sală, cei care nu vor în altă sală. Un părinte trebuie să îl învețe pe copil să trăiască cu o realitate care poate însemna și eșec. O realitate care poate reprezenta un examen pierdut, îmbolnăvirea. Dar părintele trebuie să îi spună copilului și că că există niște reguli care ne permit să ne ferim, până la un anumit punct, de lucrurile rele și nedorite.

Ce i-ați spune unui copil, luni, cu trei minute înainite să intre pe poarta școlii?

În primul rând, ar trebui să respire adânc, să își cotroleze emoțiile. Să își dea seama că el poate controla emoțiile și nu emoțiile îl controlează pe el. Trebuie să privească toate lucrurile care i se întâmplă ca pe niște experiențe din care trebuie să învețe. Acesta ar trebui să fie un mod de viață și e dificil să fie aplicat numai cu trei minute înainte de intrarea la examen.

Sunt studii care spun că dacă zâmbim des, creierul se resetează. Dacă în fiecare dimineață încerci să zâmbești cinci minute, după un timp te vei simți mai bine. Creierul înregistrează că tu zâmbești. Nu doar limbajul corpului redă fidel ceea ceea ce simți. Forțarea limbajului corpului într-o anumită direcție poate să ne schimbe modul în care ne simțim. Trebuie să se gândescă la lucruri pozitive, să zâmbească chiar dacă poate nu îi vine să o facă, să respire adânc chiar dacă are emoții, mâinile reci și picioarele îi sunt moi.

Un examen se poate rata din multe motive: nu sună ceasul, elevul se împiedică și își rupe piciorul. Toate aceste elemente trebuie gestionate prin modul în care trăim cu eșecul. Nu trebuie să-l acceptăm ca pe o variantă de rezolvare, dar ca pe un lucru care se poate întâmpla. Aceste aspecte trebuie gestionate alături de părinți și de profesori.

Citește și: Toate măsurile de la Evaluarea Națională

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.