Dincolo de argumentele prezentate în raportul final, important este modul în care măsurile propuse de președinte se răsfrâng asupra întregului parcurs educațional al elevului. Am făcut un exercițiu de imaginație și am căutat să vedem cum este „afectat“ un copil, în evoluția sa, de la grădiniță și până la doctorat, de „România educată“ a președintelui Iohannis.
Cu juniorul la muncă
Ștefan ar putea începe educația ante-preșcolară din primul an de viață în creșe. Statul ar trebui să încurajeze și deschiderea unor centre de zi în cadrul marilor angajați, de stat sau privat. Personalul specializat evaluează dezvoltarea lui Ștefan și compară rezultatele cu țintele specifice fiecărei vârste.
De la 3 ani începe educația preșcolară desfășurată în grădinițe unde se urmărește „dezvoltarea motrică, emoțională, verbală și socială a copilului, precum și crearea contextului pentru joc/joacă cu caracter aplicat“. Rezultatele evaluărilor sunt discutate cu părinții copilului. Ștefan va primi „un portofoliu educațional“ unde îi vor fi consemnate progresele.
La 5 ani sau 6 ani, Ștefan începe învățământul primar care va dura cinci ani. „Accentul cade pe dezvoltarea capacității de a lucra, singur sau în echipă, pentru executarea de sarcini școlare simple, a competenței de a citi și a înțelege texte simple, a competenței de a funcționa autonom acasă sau la școală și de a înțelege anumite concepte de bază importante pentru funcționarea în societate (respectul, toleranța, drepturile de bază etc.)“, se arată în Raport.
Trei factori pentru liceu
Din clasa a V-a, materiile vor fi predate de profesori de specialitate. Pe baza evaluărilor, un consilier școlar îl va îndruma pe Ștefan spre ce liceu să se îndrepte.
Repartizarea în liceu se face, „în baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor naționale din gimnaziu și 33% media generală în clasele V-VIII“.
Există trei rute distincte în învățământul liceal: teoretică, vocațională (militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) și profesională (unde poate învăța o meserie și unde va face practică în cadrul unei fabrici – regim dual). În funcție de alegerea liceului, Ștefan va avea de dat un anumit tip de bacalaureat. Pentru primele două rute, există un bacalaureat teoretic. Bacalaureatul aplicat include și probe de ucenicie și este dedicat filierei profesionale. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani).
Dacă a trecut bacalaureatul teoretic, Ștefan va putea intra la facultate pe baza notelor de la bacalaureat, rămânând la latitudinea universităților dacă includ și o altă formă de testare.
Tranziția spre masterat se face în urma finalizării studiilor de licență și în baza unui sistem de examinare decis de fiecare universitate, conform cadrului legal.
Orice încercare de plagiat va fi aspru pedepsită. Lucrările majore (licență, disertație) vor fi trecute în mod obligatoriu prin soft-uri anti-plagiat și listate în baze de date publice, cu respectarea legislației în vigoare.
Concluzie
Proiectul „România Educată“ nu are putere de lege. El ar putea fi inclus în viitoarea lege a Educației anunțată pentru 2019. La cât de vanitoasă o știm pe Ecaterina Andronescu, nu credem că ministrul Educației va ține cont de sfaturile lui Iohannis.
