Newsweek România: În ce măsură lectura formează personalitatea un copil?
Dragoș Iliescu: Sigur, o parte din implicațiile pe care le are lectura sistematică sunt evidente. Contribuie cu informație suplimentară și este probabil cel mai ușor mod în care un copil sau adolescent poate învăța cunoștințe noi, fără măcar să pară că învață. Este o modalitate excelentă de învățare a unei noi limbi - atunci când o limbă este cunoscută măcar la nivel de bază, lectura în acea limbă generează foarte rapid un vocabular variat și transferă copilului în mod implicit reguli gramaticale complexe fără efortul cognitiv care este asociat de obicei cu învățarea acestor reguli. Lectura generează toleranță față de diversitate - aproape orice tip de lectură are o componentă culturală importantă: nu doar că învățăm despre limba, arta, folclorul, literatura, obiceiurile culinare sau îmbrăcămintea unei alte comunități sau națiuni, ci prin lectură reușim să înțelegem și o parte din rolurile familiale, credințele, regulile de conduită, practicile de interacțiune, etica muncii, patternurile de gândire, aspecte legate de spațiul personal, principiile estetice și alte multe lucruri despre comunități cu care nu am intra astfel în contact. Lectura este de aceea principalul vehicul de culturalizare și, astfel, de dezvoltare a unei persoane tolerante, care cunoaște, acceptă și înțelege diversitatea.
Care este diferența de șanse, de reușită între un copil care citește față de unul care nu are acces la lectură ?
O parte din beneficiile lecturii sunt mai puțin așteptate însă. Diverse studii au arătat că lectura regulată este asociată cu o durată mai mare de viață, educație superioară, venit mai mare la vârsta adultă, declin cognitiv mai redus la vârsta a treia etc. În sfera sănătății mentale, lectura are de asemenea asocieri nebănuite: este o sursă importantă de relaxare și control emoțional și, din acest motiv, este un important factor protectiv împotriva depresiei și a altor afecțiuni mintale, regulează emoțiile, crește reziliența în fața adversității și duce la o mai bună înțelegere și acceptare a propriei persoane.
Cum va influența scăderea abruptă a numărului celor care citesc dezvoltarea României de mâine ?
România nu stă deloc bine din acest punct de vedere. Desigur, acum 20-30 de ani lectura era principalul mijloc de divertisment și avea și o componentă escapistă, iar evoluția către o lume digitală și saturată în stimuli multimedia este de natură să clatine acest primat al lecturii în lumea divertismentului. Totuși, și comparativ cu alte state europene care au făcut aceeași trecere către lumea digitală, România stă mai prost în ceea ce privește timpul petrecut de copii și adolescenți în lectură. Deși nu avem cifre exacte din acest punct de vedere, putem cu ușurință extrapola din alte surse.
De exemplu, știm că România ocupă locul 2 din 44 de țări în ceea ce privește procentul elevilor de 15 ani care stau prea mult timp cumulat în fața ecranelor (Raportul OMS din 2014, HBSC Study). Un studiu realizat în 2017 (D&D Research, 2017) a arătat că în România copiii între 2-5 ani stau în medie 3 ore și 4 minute pe ecrane (de orice fel: TV, tableta, calculator); copiii intre 5-9 ani stau în medie 3 h și 54 minute pe ecrane, adică aproape dublu față de limita maximă recomandată de specialiști (maxim 2 ore). Abuzul de ecran, evident, restrânge și mai mult utilizarea cărții.
CV Dragoș Iliescu
Dragoș Iliescu este specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică. Este autor a peste 80 de lucrări publicate în jurnale și cărți de specialitate și a peste 70 de lucrări prezentate la conferințe internaționale. A fost consultant în sute de proiecte, în principal de resurse umane. Este unul dintre membrii fondatori ai grupului Psyence, care reunește o serie de servicii comerciale în aria psihologiei aplicate, precum Testcentral – editorul român de teste psihologice, D&D Research – agenție de cercetare de piață și consum. A fost președinte al Asociației de Psihologie Industrială și Organizațională și este președintele actual al International Test Commission.
