Potrivit Consiliului Național al Elevilor, în anul 2019, numărul profesorilor care au declarat faptul că obţin venituri suplimentare din meditaţii a fost de 4.135, adică 2,39% din total. Veniturile declarate de aceștia au fost de peste 35 de milioane de lei.
În luna septembrie a anului 2020, un raport al Ministerului Educaţiei şi Cercetării arăta faptul că 47% dintre elevii de clasa a VIII-a şi 42% dintre elevii de clasa a XII-a merg în mod frecvent la activităţi de pregătire suplimentară de tip meditaţii.
Cîțu: Nu sunt de acord cu excepţii la proiectul privind interzicerea cumulului pensie-salariu
Meditațiile, o adevărată „industrie”
”Din punct de vedere legal, conform art. 5, alin. (iv) din OMEN nr. 4831/2018, privind aprobarea codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, cadrele didactice au datoria de a interzice orice activităţi care generează corupţie, precum „meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat”.
Din păcate, multe cadre didactice nu respectă această prevedere şi organizează meditaţii cu elevi de la clasă, fapt care generează un vădit conflict de interese. Având în vedere toate aceste date, putem afirma cu certitudine faptul că, în România, meditaţiile reprezintă o adevărată industrie care, de cele mai multe ori, nu este controlată. Din acest motiv, Consiliul Naţional al Elevilor solicită Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditaţiilor şi sancţionarea contravenţională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit”, afirmă reprezentanţii elevilor într-un comunicat.
Meghan lansează fake news. Fiul ei, Archie, nu e prinț, potrivit unei hotărâri de peste 100 de ani
Ei invocă şi date conform cărora în 2007, în România, din 1.276 de elevi respondenţi, 27% primeau meditaţii, iar un studiu din 2010 releva că industria meditaţiilor costa anual părinţii elevilor din România peste 300 de milioane de euro pe an. Zece ani mai târziu, în luna septembrie a anului 2020, un raport al Ministerului Educaţiei şi Cercetării arăta faptul că 47% dintre elevii de clasa a VIII-a şi 42% dintre elevii de clasa a XII-a merg în mod frecvent la activităţi de pregătire suplimentară de tip meditaţii. 6% dintre respondenţi desfăşoară aceste activităţi zilnic, în timp ce 16% primesc meditaţii de 2-3 ori pe săptămână.
Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală
Potrivit Consiliului Naţional al Elevilor, în anul 2019, numărul profesorilor care au declarat faptul că obţin venituri suplimentare din meditaţii a fost de 4135, ajungând la venituri declarate de peste 35 de milioane de lei. Raportat la numărul total de 172.600 de cadre didactice care profesează în România la acest moment, procentul celor care au declarat aceste venituri este de 2,39%.
„În ultimii ani, piaţa meditaţiilor a crescut semnificativ, până în punctul în care a ajuns să fie o adevărată industrie. Nu putem închide ochii în faţa faptelor de corupţie care se petrec în sistemul educaţional.
Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală. Or, dacă dascălii a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru generaţii întregi de elevi recurg la astfel de practici, înseamnă că orice speranţă de a avea un sistem educaţional performant, construit pe valori sănătoase, este sortită eşecului. Nu cred că aşa ar trebui să arate lucrurile, dacă ne dorim cu adevărat ca generaţiile viitoare să înţeleagă că noi toţi avem datoria de a respecta legea şi de a ne îndeplini îndatoririle.”, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
