MALPRAXIS EDUCAȚIONAL Cine răspunde când un elev ia 4 la Bac

DE Petre Bădică | Actualizat: 01.02.2020 - 09:56

Abandonul și absenteismul școlar pot fi imputate profesorilor? Există vreo responsabilitate a profesorului atunci când 40% dintre elevi sunt analfabeți funcțional?

SHARE

Sociologul  Gelu Duminică și profesorul Cătălin Osiceanu încearcă să răspundă la întrebarea: este oportună introducerea „malpraxisului educațional“ pentru cadrele didactice care au în grijă elevi cu asemenea contraperformanțe educaționale?

Din medicină, în școală

Termenul de malpraxis este folosit mai ales în domeniul medical. Este definit ca tratament incorect sau neglijent aplicat de un medic unui pacient, care îi produce acestuia din urmă prejudicii de orice natură, în relație cu gradul de afectare a capacității fizice și psihice, se arată în documentul intitulat „Pentru o extindere a conceptului de malpraxis la nivelul serviciilor educaționale“ asumat de Asociația „Acceleratorul de Reforme în Educație“.

Translatat în cazul cadrelor didactice, Asociația definește malpraxisul educațional drept: „culpa cadrului didactic și/sau a instituției de învățământ, constatată în exercitarea atribuțiilor profesionale / instituționale, generatoare de prejudicii participantului la educație (de natura nedeținerii, de către acesta, a competențelor necesare continuării educației sau integrării sociale și profesionale), implicând răspunderea civilă a cadrului didactic, a furnizorului de educație sau a autorității administrației publice locale competente“.

Răspunderea profesorului poate fi chestionabilă doar dacă „beneficiarul (copil, elev, părinte) a îndeplinit obligațiile ce-i revin în privința activităților de învățare - de exemplu, de a participa, fără absențe nemotivate, la activitățile de învățare (inclusiv efectuând temele pentru acasă) și
de evaluare.

Și, de asemenea, numai dacă unitatea școlară, respectiv cadrul didactic, dispune de auxiliarele, echipamentele necesare derulării, în bune condiții și conform legii, a activităților de învățare“, se arată în documentul mai sus menționat.

Elevii vor da profesorii în judecată

„Am lansat documentul a doua zi după rezultatele PISA (unde elevii români au avut un comportament dezastruos n.red.) pentru a aduce în discuție responsabilitatea pe care sistemul o are față de situația din învățământ.

Am pornit de la cazuri cunoscute în care școli sau licee au promovabilitate zero, de ani de zile, și unde nu se ia nicio măsură, de la abuzurile din instituțiile de învățământ de care nimeni nu e vinovat.

Întrebarea – există o responsabilitate a sistemului în ceea ce privește actul educațional oferit?“, se întreabă Gelu Duminică.

Cum s-ar aplica malpraxisul educațional la un liceu unde niciun elev nu ia examenul de bacalaureat?

„Elevii și părinții ar trebui să dea în judecată școala pentru calitatea foarte slabă a sistemului educațional.

În condițiile în care școala a mințit patru ani dând elevilor note mari, poate și pentru menținerea normelor didactice. Elevii au fost trecuți prezenți, atunci când nu mergeau pe la cursuri.

Știm că nu poți învăța
de la un profesor care
nu îți place. Dacă tratează
elevul fără să fie atent,
copilul nu va performa

- Gelu Duminică

Elevii au promovat pe nemerit din clasa a IX-a în clasa a XII-a, tolerați și, logic, ajung să pice bacalaureatul. Profesorul a mințit în evaluările sale spunând că elevul este de nota 8 când era de 2“, spune Gelu Duminică.

Malpraxisul s-ar putea aplica și în cazul abandonului școlar în anumite condiții. Atunci când se face din bullying sau dacă se dovedește existența abuzului emoțional venit din partea profesorului.

n momentul în care abandonul școlar e cauzat de migrație, spre exemplu, profesorul nu este în culpă.

Va exista o reticență a profesorilor?   

„Mulți profesori ne-au zis că așa ceva nu se poate, că ei muncesc mult și părinții sunt de vină. Noi știm că nu poți învăța de la un profesor care nu îți place.

Dacă profesorul tratează elevul fără să fie atent la nevoile lui educaționale, copilul nu va performa.

Un copil care are o mamă bătută acasă, care suferă de foame, un copil care este înjurat pentru că este gras, ochelarist, rom sau tocilar nu poate performa la fel ca ceilalți care vin dintr-o familie bună.

Școala a uitat că are două funcțiuni: de pregătire educațională și de cetățenie.

Dacă nu tratezi elevul cu respect, nu poate performa educațional. Școala românească eșuează în ambele componente. Și, atunci, cine e de vină?“, arată sociologul.

Malpraxisul trebuie foarte bine reglementat. Corpul profesoral este cel care ar trebui să judece faptele respective, iar pentru asta trebuie să existe norme și reglementări clare.

Câteva situații de malpraxis educațional

Aceste situații apar în documentul mai sus menționat. Pentru cadrul didactic, dacă acesta nu folosește metodele, procedeele, echipamentele și auxiliarele necesare realizării activităților de învățare, stabilite în cadrul normativ, dacă le are la dispoziție (sau dacă le folosește inadecvat, din perspectiva practicii profesionale curente, sau imprudent).

Pentru unitatea de învățământ sau pentru altă instituție responsabilă (de exemplu, autoritatea competentă a administrației publice locale), atunci când aceasta nu pune la dispoziția cadrelor didactice auxiliarele, echipamentele sau materialele necesare.

Pentru cadrul didactic și/sau pentru unitatea de învățământ, atunci când discriminează, în procesul educațional, anumiți elevi sau categorii de elevi (pe baza definițiilor legale).

Pentru cadrul didactic, atunci când rezultatele învățării (obținute la evaluări / examene naționale), nu sunt corespunzătoare, în condițiile în care acesta a avut la dispoziție toate auxiliarele, echipamentele și materialele necesare, copiii/elevii au frecventat regulat cursurile și au realizat activitățile solicitate, acestea din urmă fiind și evaluate (prin evaluarea curentă) ca respectând nivelurile minime (elevii au primit „nota de trecere“).

De exemplu, considerăm a fi o situație de malpraxis situația elevilor care, după 8 sau 9 ani de școală, în care nu au absentat mult, nu au rămas corigenți sau repetenți, au primit note de trecere (sau mai mari) la toate disciplinele, obțin, totuși, note sub 5 la Evaluarea Națională de la finele clasei a VIII-a.

Pentru cadrul didactic, atunci când acesta nu realizează și/sau nu consemnează corespunzător participarea la activitățile de învățare și/sau rezultatele evaluării curente.

Pentru cadrul didactic și pentru unitatea de învățământ, atunci când, cunoscând situațiile specifice ale unor copii/elevi – legate de situația familială, aptitudinile personale etc. – nu au inițiat nicio măsură de sprijin suplimentar și/sau nu au informat autoritatea competentă, care ar fi putut să-i acorde sprijinul necesar.

Pentru cadrele didactice și, în general, pentru personalul școlii, atunci când descurajează continuarea studiilor sau neprezentarea la evaluări și examene naționale.

_________________________

Citește reacția profesorului Cătălin Osiceanu:

Profesorul nu este primul responsabil pentru problemele elevilor

_________________________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -