Românii ambasadori UNICEF. Ascultați afară, ignorați în țară

DE Mihai Duță | Actualizat: 05.04.2019 - 18:06

Patru elevi români au fost selectați de UNICEF pentru a fi ambasadori juniori la Uniunea Europeană.

SHARE

Ei au mari șanse să participe la deciziile UE, însă, în propria țară, nu au fost consultați la noua lege a educației, cu toate că au cerut în repetate rânduri acest lucru.

Rareș Voicu are 16 ani, învață la Liceul Nicolae Iorga din Brăila și este unul dintre cei patru ambasadori juniori ai României. Vorbește mai concis și mai sigur pe el decât mulți dintre adulții cu care am avut ocazia să stau de vorbă. A aflat despre acest proiect de pe pagina de facebook a UNICEF și s-a hotărât să participe pentru că asta își dorește: să reprezinte drepturile elevilor și copiilor. O face deja în țară, din 2017, atunci când a fost ales ca președinte al elevilor din județul Brăila. Acum, i s-a părut oportunitate să-i poată ajuta și mai mult pe copii și să le facă auzită vocea la nivel european. Așa că și-a întocmit dosarul și l-a trimis comisiei de selecție formată din reprezentanți ai UNICEF, ai Autorităţii Naţionale pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopții și ai Insitutului European din România.

Cinci fete și cinci băieți au fost selectați pentru interviu în prima fază, apoi, dintre ei, au fost aleși cei patru ambasadori, două fete și doi băieți.

Rareș este, încă de acum doi ani, președintele Consiliului Județean al Elevilor din Brăilă. Fără nicio legătură cu CJ Brăila, fără nicio implicație politică. Elevii au o structură proprie de reprezentare, iar alegerile sunt cu mult mai libere decât cele ale politicienilor. La nivelul fiecărei școli
sau liceu există un Consiliu Școlar. Toți elevii votează un birou executiv alcătuit din președinte, vicepreședinte și secretar. Președinții Consiliilor Școlare formează Adunarea Generală a Consiliului Județean apoi,  președinții consiliilor județene fac parte din Adunarea Generală a Consiliului Național.

Rareș Voicu crede că a ajuns să-i reprezinte pe elevii din județ pentru că a fost sincer: „Atunci când mi-am susținut candidatura am spus exact ce gândeam, pentru că nu am vrut să-mi încep candidatura cu promisiuni pe care să nu le pot îndeplini.

Nu am vrut să pornesc cu un discurs doar așa, ca să primesc niște voturi. Am spus că noi, ca elevi și viitori cetățeni, avem o voce care poate și trebuie să fie ascultată. Cred că atunci când sunt făcute politici publice și când sunt luate decizii în ceea ce ne privește, trebuie să fim consultați și noi, pentru că, până la urmă, noi suntem generația viitoare.

Îmi doresc ca prin mijloacele pe care le avem la dispoziție și indiferent de ce obstacole voi avea în drum, să mă asigur că, în mandatul meu, elevii își vor face vocea auzită și că interesele lor vor fi reprezentate în forurile de decizie. Știu că este greu, m-am lovit de multe ori de replici precum «Cine ești tu? Cum îți permiți ?», dar cred că putem trece cu bun-simț peste astfel de situații.

Am și un mesaj pentru copii, adolescenți, elevi, pe care îi îndemn cu toată inima să-și exprime opiniile și să-și facă vocea auzită. Aș vrea să le transmit că am fost și eu la sfârșit de drum și știu cum e să nu fi ascultat, să nu fi luat în serios de către profesori, de către adulți, de către directori, dar îi îndem să nu renunțe pentru că asta e «o luptă» care poate fi câștigată“.

Proiectul „Ambasador Junior la Uniunea Europeană“ a fost inițiat anul trecut de UNICEF şi are în vedere implicarea tinerilor în dezbaterile care definesc viitorul Europei, având în vedere că 1 din 5 cetăţeni europeni este copil sau tânăr.

Sub coordonarea Boardului Copiilor din România va fi realizată, în premieră, „Declarația de la București“, document care va pune bazele mecanismelor prin care opinia copiilor va deveni o componentă constantă a proceselor decizionale la nivel european în problemele care îi vizează.

Pentru aceasta vor fi consultați copiii din întreaga Europă, proces care culminează cu Summit-ul Copiilor, organizat pe 6 și 7 mai în Capitală,  la finalul căreia va fi prezentată „Declarația copiilor de la București“.

Cei patru Ambasadori Juniori români la Uniunea Europeană sunt: Ariana Ardelean, Alexandra Maria Stoica, Panait Tudor-Alexandru şi Rareş Voicu.

„Vom face consultări locale prin intermediul acestui central board în țară. La nivel european avem deja sprijinul unor asociații care se ocupă de protecția drepturilor copilului, ne vom folosi de statistica la nivel european și mai avem un mecanism care a fost creat de către UNICEF, numit U-Report, o platformă unde copiii își pot exprima opiniile. Ne-a plăcut pentru că este foarte accesibilă. Intri pe pagina lor de facebook și scrii un mesaj acolo, «bună» sau «salut».

Apoi un robot începe să-ți pună câteva întrebări, de exemplu câți ani ai, dacă ești din mediul rural sau urban, etc. Procedura este anonimă, nu sunt cerute date personale, iar la sfârșit ești înregistrat ca U-reporter. După o anumită perioadă de timp, cei de la UNICEF pun în dezbatere temele relevante pentru copii, iar aceștia își pot exprima opiniile.

Credem că este esențial să consultăm și copiii din grupuri vulnerabile, copii cu dizabilități sau copii care nu au o situație materială bună. Vrem să-i implicăm în această consultare pentru că este esențial ca declarația noastră să fie reprezentativă.

Am avut o întâlnire la finalul lunii februarie la Bruxelles cu experți în domeniul drepturilor copilului și cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Parlamentului European și au părut foarte încântați de ideea noastră și de demersul pe care-l desfășurăm. La Bruxelles am vorbit și cu câțiva europarlamentari care și-au arătat suportul pentru această inițiativă, iar noi credem că va fi asumată de către instituțiile europene și va fi implementată“, spune Rareș Voicu.

Reprezentantul UNICEF în România, Pieter Bult a declarat, la rândul său, că ideile copiilor „pot şi trebuie să contribuie la crearea viitoarelor politici şi programe europene care să le asigure accesul egal la educaţie, sănătate, integrarea pe piaţa forţei de muncă şi o implicare activă în deciziile care le influenţează viaţa“.

Nebăgați în seamă de Ministerul Educației din România

Dacă UNICEF și instituțiile europene îi sprijină și le acordă credit ambasadorilor copiilor, în România ei sunt băgați în seamă doar pentru imagine. Altfel, sunt ignorați total și excluși de la orice consultare în privința deciziilor care le afectează viitorul.

„Una dintre principalele probleme este educația și o spun în calitate de elev de 10 ani și în calitate de reprezentant al copiilor de doi ani și am apucat să văd toate hibele sistemului de învățământ. Faptul că la finalul clasei a XII-a noi suntem niște roboței așa, care putem să reproducem ceea ce învățăm, dar nu înțelegem de multe ori ce învățăm.

Și asta nu este în regulă. Ideal ar fi ca atunci când ieșim din sistemul de învățământ să ne putem integra cu ușurință în societate, să fim niște cetățeni formați care să se poată adapta ușor în orice mediu social și pe piața muncii, pentru că despre asta este vorba până la urmă. Lucrul acesta nu se prea întâmplă pentru că vedem cu toții că sunt foarte mulți șomeri, că sunt multe persoane care nu-și termină studiile tocmai pentru că nu le văd sensul la un moment dat“, crede Rareș Voicu.

În imagine, de la stânga la dreapta, Pieter Bult, reprezentantul Unicef în România, ambasadorii juniori Rareș Voicu și Ariana Ardelean, ministrul Muncii, Alexandru Budăi, ceilalți doi ambasadori Alexandra Stoica și Tudor Panait, Gabriela Coman – președinte ANPDCA.

El spune că o altă problemă este cea legată de partea financiară: sărăcia este un fenomen destul de răspândit și nu cred că putem să îl ignorăm. Nu am o expertiză în domeniul economiei, dar pot spune că foarte mulți copii care abandonează școala și studiile o fac din cauza situației materiale. Asta este o reală problemă pentru buna dezvoltare a copiilor și a societății, implicit“.

Dar factorii de decizie din țară nu au nevoie de părerea copiilor nici măcar atunci când schimbă Legea Educației.

„Noi ne-am exprimat în repetate rânduri dorința de a participa la procesul de consultare și la grupurile de lucru din cadrul Ministerului Educației însă am fost refuzați. De aici și campania Consiliului Național al Elevilor: «Legea o schimbăm, pe elevi nu-i consultăm».

Dacă ar fi după noi am schimba complet sistemul și l-am lua de la zero. Vorbim despre modul de notare, despre programă, planurile cadru, toate sunt interconectate și toate ar trebui schimbate radical. Noi tot sperăm să vedem asta în noua lege a educației naționale“, a mai spus Rareș Voicu.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.