Înființată în perioada interbelică, reglementată în perioada comunistă și reînființată, în 2007, Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) are, printre membrii săi, o serie de oameni politici: Ion Iliescu, Teodor Meleșcanu, Ecaterina Andronescu, Nicolae Robu, Valeriu Tabără, Anghel Stanciu, dar și fețe bisericești arhiepiscopii Nifon sau Teodosie.
Citește și: Cât cheltuie primăriile din Capitală, Iași, Cluj, Oradea, Galați, Pitești pe distracția de sărbători
Preşedinte de onoare și cel ce a ocupat poziția de vicepreședinte a instituției – Vasile Cândea, respectiv Ion Basgan – au fost parlamentari. Cei doi au fost inițiatorii Legii 31 din 2007 prin care Academia Oamenilor de Ştiinţă a devenit, din ONG, instituţie de interes public.
Citește și: România amenință Austria prin ambasadorul Hurezeanu: „Periclitează coexistența noastră”
Existența și necesitatea acestei instituții a fost puternic contestată dată fiind implicarea politicului în această instituție și a lipsei rezultatelor științifice. Într-un interviu pe care mi l-a acordat în anul 2017, președintele instituției Adrian-Alexandru Badea îmi spunea că „Academia Oamenilor de Știință din România nu are bani pentru cercetare. Toate fondurile primite de la buget – în valoare de peste 7 milioane de lei – sunt alocate pentru plata salariilor și indemnizațiilor.”
Guvernul, copy/paste de pe Internet
Într-un an care se anunță delicat economi , guvernul a găsit suma de 10,5 milioane de lei pentru a finanța AȘOR, iar sumele vor crește până la 11.7 milioane de lei în 2026. Față de acum cinci ani, bugetul a crescut cu aproape 4 milioane de lei. Bugetul s-a mai echilibrat pentru anul 2023, cheltuielile de personal fiind de aproape 3 milioane de lei. Cei mai mulți bani sunt pentru „alte cheltuieli” - 5,8 milioane de lei.
Guvernul și-a însușit descrierea de pe pagina oficială a Academiei în expunerea de motive:
„Academia Oamenilor de Stiinta din România numara 140 membri titulari, 90 membri corespondenti, 34 membri de onoare, precum si membri onorifici si asociati. De asemenea, in componenta sa mai intra si 100 membri de onoare, ilustri oameni de stiinta straini.
Principalele atributii ale AOSR sunt conceperea, promovarea, dezvoltarea, sprijinirea si protejarea stiintei sub toate formele, prin actiuni si metode directe, indirecte sau adiacente”, este motivarea guvernului pentru alocarea acestei sume de bani”, potrivit Bugetului pe 2023 întocmit de Ministerul de Finanțe.
A fi sau nu academician plătit de la buget
În 2017, un grup de parlamentari PSD, în frunte cu Mihnea Costoiu a depus un proiect prin care se prevede abrogarea articolului din lege care prevede că membrii acestui for nu pot purta titlul de academician.
În 2021, s-a decis ca instituția să nu mai fie finanțată de la buget. Dar, în iunie 2021, Curtea Constituţională a României a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile din Legea bugetului de stat pe anul 2021 prin care Academia Oamenilor de Ştiinţă din România urma să îşi asigure finanţarea din venituri proprii.
Avocatul Poporului este cea care a formulat excepţie de neconstituţionalitate privind prevederi din Legea bugetului de stat pe 2021 referitoare la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România.
Cum au ajuns politicienii în Academie
Într-un interviu pe care mi l-a acordat anii trecuți președintele instituției a susținut că „domnul Iliescu a fost membru fondator. De zece ani, de când sunt membru titular al AOSR, nu l-am văzut niciodată pe Iliescu pe aici. Eu nu îl pot scoate pe Iliescu dintre membrii fondatori. Își poate pierde această calitate doar dacă moare, sau își dă demisia. Este în categoria membrilor de onoare... Domnul Robu (fost primar în Timișoara n.red.) este un om de mare valoare. Este un specialist în informatică și calculatoare...” Ecaterina Andronescu venea des pe la Academie, iar Teodosie „este un cărturar extraordinar. Pe mine nu mă interesează ce face ca mitropolit, ci ca om de știință”.
Contestatarii
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop descris Academia Oamenilor de Știință din România ca fiind ,,o creație artificială, generatoare de confuzie, dublează activitatea Academiei Române până la imitație”. De asemenea, Pop arăta că primirea oamenilor politici în cadrul unei Academii duce la decredibilizarea instituției.
Eugen Simion spunea că „a apărut o Academie a Oamenilor de Știință care este o construcție strict politică, pentru că ea nu se bazează pe o selecție corectă de valori“.
ISTORIE
Președintele Adrian Badea susține că sunt continuatoarii Academiei de Ştiinţe din România. La 11 martie 1935, la iniţiativa a 26 de oameni de ştiinţă, s-a constituit, „de facto”, asociaţia ştiinţifică Academia de Ştiinţe din România. ASR se desființa în 1948. Preşedintele Academiei Române, academicianul Traian Săvulescu, a organizat la 23 martie 1956 şedinţa de constituire a Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOS), ca un gest reparator faţă de desfiinţarea ASR în 1948. Adoptarea denumirii de “Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR)” a fost aprobată de adunarea generală a AOSR din 22-24 mai 1996, care s-a desfăşurat sub denumirea de “Congresul I AOSR”.
Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a funcţionat ca ONG până la apariţia Legii 31/2007, când a devenit instituţie de interes
