Turismul românesc, pe butuci în toate direcțiile, Litoral, munte, Deltă, în urma tăierii voucherelor

Scumpirile, teama de noile taxe și impozite, impuse din cauza deficitului bugetar uriaș al României, şi tăierea voucherelor de vacanţă cu 66% față de 2024 au pus pe butuci turismul românesc.

Unii români au decis să-și reducă numărul de zile de vacanță petrecute pe Litoral, la munte ori în Delta Dunării sau să nu meargă deloc, alții au ales destinații de plajă externe, din Bulgaria, Grecia sau Turcia, unde raport preț/calitate e, în general, superior.

Citește și: Sezon slab pe litoral. Hotelurile de la Marea Neagră se închid mai devreme

Turismul românesc, pe butuci în toate direcțiile, Litoral, munte, Deltă, în urma tăierii voucherelor

Litoralul românesc, cu 4.900 de unităţi clasificate şi aproape 155.000 locuri de cazare autorizate, a înregistrat, în vara 2025, o scădere de 4,2% a rezervărilor faţă de anul precedent.

Durata medie a sejurului a fost de 4,6 nopţi, iar tariful mediu per persoană a urcat la 1.136 lei/sejur, cu 3,4% mai mult decât în 2024. 

Cele mai solicitate destinaţii au fost: Mamaia Nord, Jupiter, Saturn şi Eforie Nord cu peste 60% din rezervări, potrivit datelor INS.

S-a remarcat o creştere de 10% a cererii pentru hotelurile all inclusive, în timp ce unităţile nemodernizate sau care n-au adaptat tarifele la cerinţele pieţei, au stagnat sau au pierdut din turişti, explică reprezentanții BIBI Touroperator, unul dintre cei mai importanţi touroperatori din România.

Citește și: Bursa șezlongurilor pe Litoral: Până la 300 lei, în Mamaia. Președintele RESTO spune că e normal

În paralel, staţiunile montane şi balneare au menţinut nivelul tarifelor din 2024, cu ajustări moderate şi o uşoară creştere a duratei medii a sejurului.

Dacă pentru segmentul balneo TO a înregistrat o creştere a vânzărilor de aproape 2% faţă de anul trecut, zona de munte a suferit o scădere de 9%.

Tariful per sejur a atins nivelul de 590 lei/persoană în zonele montane şi 1.219 lei/persoană în staţiunile balneare, marcând o creştere de 6,5% comparativ cu anul precedent.

Durata medie a sejurului a crescut uşor, de la 3,7 nopţi la 3,9 nopţi pe segmentul balneo, în timp ce zona de munte a înregistrat o stagmare a duratei sejurului la 3 nopţi.

Cele mai solicitate destinaţii montane au fost: Sinaia, Predeal şi Poiana Braşov (55% din rezervări), iar pe segmentul balnear:  Băile Felix, Sovata şi Băile Herculane (64%), a arătat aceeaşi sursă.

Citește și: Turist în „Epoca de Aur”: Excursii cu autocarul - maxim 200 km, Taxi – 6 lei/km, salariu - 2.500 lei

Turismul din Delta Dunării, -10%. Ce lipsește?

Potrivit datelor BIBI Touroperator, după o creştere remarcabilă de 12% în 2024, rezervările din vara 2025 în Delta Dunării au înregistrat o scădere de 10%, în pofida tarifelor mai accesibile. 

Durata medie a sejurului a fost de 3 nopţi, cu un tarif mediu de 799 lei/persoană/sejur, în scădere cu 4,65% faţă de anul trecut, când tariful a fost de 838 lei/persoană/sejur. 

„Scăderea numărului de turişti în Delta Dunării în 2025 este rezultatul unei combinaţii de factori economici şi sociali.

Pentru a atrage mai mulţi vizitatori, Delta are nevoie de o ofertă turistică mai variată: mese incluse, experienţe, acces facil şi sigur pe apă, evenimente cu specific local şi o campanie de promovare intensificată.

Cele mai solicitate destinaţii pentru sezonul 2025 au fost: Murighiol, Sulina, Mahmudia  şi Sfântu Gheorghe, care au însumat 63% din totalul rezervărilor touroperatorului”, a explicat tour-operatorul citat de News.ro.

Vacanţele de tip city-break în România, în scădere accentuată

Vacanţele de tip city-break au înregistrat şi ele o scădere de aproape 10% faţă de sezonul 2024, în principal din cauza creşterii costurilor pentru cazare si transport, a supraaglomerării marilor oraşe în lunile de vară.

Alte cauze pentru pierderea atractivităţii ar fi lipsa sau anularea unor evenimente cu impact major sau schimbarea preferinţelor turiştilor pentru zone liniştite, aproape de natură în detrimentul city-break-urilor.

În plus, ofertele externe ale companiilor aeriene şi includerea terestru în spaţiul Schengen, determină tot mai mulţi turişti să călătorească în afara ţării.

Cele mai căutate destinaţii interne pentru city-break-uri au fost Cluj-Napoca, Oradea, Braşov, Sibiu, Bucureşti şi Sighişoara.

Potrivit touroperatorului, interesul pentru ecoturism şi activităţi recreative în aer liber se află pe un trend ascendent, reflectând o schimbare în preferinţele de vacanţă ale turiştilor români, care caută tot mai mult experienţe autentice în mijlocul naturii.

Cele mai solicitate activităţi au fost turele cu biciclete – atât clasice, cât şi electrice –, atelierele educative şi experienţele de „aventură cu doză de adrenalină”. 

Turismul rural în România, creştere de 17%

Turismul rural a înregistrat în această vară o creştere de 17%, semn că tot mai mulţi turişti caută experienţe autentice în zone tradiţionale, unde pot descoperi gastronomia locală, ospitalitatea caldă a gazdelor, obiceiuri păstrate din bătrâni, meşteşuguri şi peisajele care îi desprind de ritmul agitat al oraşului.

Cele mai solicitate destinaţii au fost Bucovina, Maramureş şi Cazanele Dunării.

România vizitată de mai mulți străini, după intrarea în Schengen

În 2025, turismul de incoming în România cunoaşte o creştere semnificativă, impulsionată de aderarea la Spaţiul Schengen şi de interesul tot mai mare al turiştilor străini pentru destinaţii autentice.

Turiștii străini sunt atraşi de mari oraşe precum: Bucureşti, Braşov, Cluj şi Sibiu, dar şi de regiuni cu patrimoniu cultural şi natural remarcabil, precum: Valea Prahovei, Maramureş, Bucovina şi Transilvania. 

Conform datelor touroperatorului, creşterea pe acest segment a fost de 15%, majoritatea turiştilor sosind din Franţa, Marea Britanie şi Polonia, fapt concretizat prin participarea în anii trecuţi, dar şi în acest an, la Târgurile Internaţionale de profil din Paris, Varşovia şi Londra.